67% dintre români vor introducerea serviciului militar obligatoriu. 48% sunt pregătiți să servească patria în caz de război SONDAJ

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, la solicitarea New Strategy Center, arată faptul că peste două treimi dintre români ar fi de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în țara noastră.

SONDAJ INSCOP. 67% dintre români vor introducerea serviciului militar obligatoriu

Cercetarea arată că 67,1% dintre participanți sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România, față de numai 58,4% în mai 2015. Doar 30,5% dintre români sunt împotrivă, față de 31,1% în mai 2015, iar 2,4% nu știu sau nu răspund, față de 10,5% în mai 2015.

De acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România sunt mai ales votanții AUR, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cu educație primară sau care provin din mediul rural.

Nu sunt de acord în special votanții PSD, PNL, USR, bărbații, persoanele ce au între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul privat.

Alte articole

Un nou scandal în coaliţie, dar cu alte tabere. Norma de hrană a bugetarilor este noul măr al discordiei: „Eu nu semnez” / „S-a găsit PSD în USR”

Angajări în armată! Radu Miruță anunță schimbări majore în sistemul de recrutare

Citește și : Statul angajează pe salarii de peste 15.000 de lei. Ce posturi sunt disponibile și care sunt condițiile

În sondaj, românii au mai fost întrebați și dacă sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu pentru creșterea pregătirii în caz de război. Aici, majoritatea fragilă a spus că nu (48,8%), în timp ce numai 48,1% dintre respondenți au spus că da. 2,9% au spus că nu știu, iar 0,3% nu răspund.

Sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu pentru pregătirea tinerilor în caz de război mai ales votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani și locuitorii din mediul rural. Împotriva ideii sunt în special votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

În ceea ce privește introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice ca parte a măsurilor de pregătire a cetățenilor în caz de război, 80,8% dintre cei chestionați sunt de acord cu această inițiativă, 16,2% se declară împotrivă, 2,9% nu știu, iar 0,1% nu răspund.

La sondaj au răspuns că sunt de acord cu astfel de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice mai ales votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul public. Sunt împotriva unei astfel de inițiative în special votanții PSD, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din București.

În sondaj se mai arată și că 92,7% dintre români se declară de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani ca măsură de creștere a gradului de pregătire a cetățenilor în caz de război, în timp ce 4,6% sunt împotrivă, 2,5% nu știu iar 0,2% nu răspund.

De acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor sunt mai ales votanții USR și cei cu educație superioară. În dezacord sunt votanții PSD, persoanele între 30 și 44 de ani, dar și cele cu educație primară.

Câți români ar lupta dacă România ar fi atacată

Românii au fost întrebați în cadrul acestui sondaj și dacă ar lupta pentru a-și apăra țara.

48% dintre respondenți au răspuns că ar lupta (față de 50,5% în noiembrie 2023), 19,7% ar emigra din România (față de 19,4% în noiembrie 2023), 10,5% s-ar ascunde până ar trece războiul (față de 11,8% în noiembrie 2023), 4,7% și-ar scoate certificat medical pentru a fi inapt de luptă (față de 5,6% în noiembrie 2023), iar 7% ar face altceva (față de 4,7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 10% (față de 8% în noiembrie 2023).

În privința nivelului de pregătire al României în fața unui atac rusesc, răspunsurile la sondaj au fost împărțite. Doar 3,6% sunt de părere că țara este pregătită să facă față unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9,9% susțin că este pregătită „în destul de mare măsură”, 31,7% susțin că în destul de mică măsură iar 51,4% în foarte mare măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,3%.

Consideră că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei mai ales votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul privat cred cel mai puțin că România este pregătită să facă față unui atac rusesc.

Respondenții la sondaj sunt de acord în marea lor majoritate că România trebuie să își crească cheltuielile pentru apărare. 74,4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să-și crească bugetul pentru apărare pentru a putea să facă față amenințărilor și să-și îndeplinească obligațiile ca stat membru NATO, în timp ce 21,2% sunt împotrivă, iar 4% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord România să-și crească bugetul pentru apărare mai ales votanții PSD, PNL și USR, locuitorii din București și din urbanul mic. Nu sunt de acord cu majorarea bugetului pentru apărare în special votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul public.

Citește și : Cât costă și ce acoperă asigurarea obligatorie a locuinței în 2026

Cu privire la doborârea dronelor rusești, 72,9% dintre cei chestionați în sondaj sunt de părere că România trebuie să doboare dronele rusești care survolează teritoriul României, în timp de 19,9% cred că nu. 7,1% nu știu sau nu răspund.

Consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul României mai ales votanții PSD și PNL, bărbații, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București. Se opun doborârii dronelor rusești în special persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat.

Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1.100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.