7 cuvinte folosite adesea greşit în limba română. Ce înseamnă şi cum se folosesc

ÉPIC, -A, epici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care exprima, in forma de naratiune, idei, sentimente, actiuni etc. ale eroilor unei intamplari reale sau imaginare. ◊ Gen epic = unul dintre principalele genuri literare, care cuprinde diverse specii de naratiuni in versuri si in proza, dezvaluind cu o relativa obiectivitate portretul fizic si moral al personajelor, faptele lor, relatiile lor cu mediul inconjurator. ♦ Fig. Demn de o epopee; de proportii vaste; grandios. 2. S. f. Totalitatea operelor literare apartinand genului epic. – Din fr. épique, lat. epicus. 

De aceea, folosirea unor expresii precum „victorie epica” nu este tocmai corecta.

LOCÁTIE, locatii, s. f. 1. Inchiriere. ♦ Chirie platita pentru anumite lucruri luate in folosinta temporara. ◊ Taxa de locatie = taxa care se plateste drept sanctiune in caz de depasire a termenului de incarcare sau de descarcare a vagoanelor de cale ferata sau a autovehiculelor. 2. (Jur.; in sintagma) Contract de locatiune = Contract prin care una dintre parti se obliga sa procure si sa asigure celeilalte parti folosinta unui lucru pentru un timp determinat in schimbul unei sume de bani. 3. Un loc anume, precis determinat. [Var.: locatiúne s. f.] – Din fr. location, lat.locatio, -onis, engl. location. 

Initial, cuvantul nu se referea decat la chiria platita pentru anumite lucruri luate in folosinta temporara. Ulterior, pentru ca toti se refereau ca la un loc precis cand spuneau „locatie”, in DEX s-a introdus si acceptat acest al treilea sens.

Alte articole

O limbă foarte îndepărtată din Orientul Mijlociu are cuvinte ca în limba română. N-ai să crezi ce cuvinte am împrumutat de la ei

Singurele propoziții din limba română care se citesc la fel de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga

PATÉTIC, -A, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emotioneaza, impresioneaza, induioseaza; plin de emfaza, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inerveaza muschii oblici ai ochiului. – Din fr. pathetique, gemi. pathetich. 

Chiar daca in limba engleza a fi „pathetic” inseamna a fi jalnic, acesta definitie nu se aplica si in limba romana. Chiar si asa, in limbaj curent, cand vrem sa jignim pe cineva il numim patetic. Modul in care folosim cuvantul este gresit.

FACILITÁTE, facilitati, s. f. Insusire a ceea ce este facil; insusirea de a realiza, de a face ceva fara mari eforturi, cu usurinta. ♦ (La pl.) Inlesniri facute cuiva. Facilitati de plata. – Din fr. facilité, lat. facilitas, -atis. 

In limba engleza, termenul „facilities” se refera la o cladire ori un spatiu care asigura anumite servicii. De aceea, noi tindem sa spunem ca ne deplasam la anumite facilitati ale unei firme, nestiind adevaratul sens al cuvantului.

LUCRATÍV, -A, lucrativi, -e, adj. Care aduce castig; profitabil, rentabil; folositor, util. – Din fr. lucratif, lat. lucrativus. 

Pentru ca se aseamana cu „a lucra”, oamenii tind sa creada ca „lucrativ” trebuie sa aiba legatura cu acest verb. Sensul lui din dictionar este insa cel de mai sus.

SERVÍ, servesc, vb. IV. 1. Tranz. A indeplini anumite functii, insarcinari, datorii fata de cineva; a sluji. ♦ Intranz. A face serviciu, a functiona ca… ♦Intranz. A lucra in calitate de om de serviciu, a sluji. ♦ A lucra in interesul, in slujba cuiva; a sustine, a sprijini. Imi servesc prietenii. ♦ A fi de folos, util cuiva. Cu ce te pot servi? 2. Intranz. (Despre lucruri) A folosi la…, a fi utilizat ca…, a avea rolul de… ♦ Refl. (Despre oameni) A se folosi, a face uz de… 3. Tranz. A pune, a aduce la masa mancare, bautura etc. ♦ A prezenta cuiva o mancare ca sa ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da sa manance. ♦ Refl. A lua sa manance sau sa bea. Se servi cu cateva bomboane. ♦ Fig. A da, a transmite. Incearca sa-i serveasca ultimele noutati. ♦ (Despre vanzatori, functionari etc.) A oferi solicitantilor cele cerute; a executa o comanda. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Ascensorul serveste etajele de sus. 4. Tranz. (La unele jocuri sportive cu mingea si la jocul de carti) A pune mingea sau cartile in joc. ♦ A plati, a furniza. A servi o renta. – Din fr. servir. 

Cand spunem ca am „servit masa in oras” gresim. Corect ar fi sa spunem ca „masa ne-a fost servita in oras” sau pur si simplu ca „am luat masa in oras”.

AGREÁ, agreez, vb. I. Tranz. A vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva. ♦ A da consimtamantul, a accepta un reprezentant diplomatic. [Pr.: -gre-a] – Din fr. agréer. 

In limba engleza, „to agree” inseamna si „a cadea de acord cu ceva”. De aceea, uneori mai auzim expresii de tipul „Am agreat impreuna cu angajatorul acest document”. In limba romana, acest mod de exprimare nu este corect.

Sursa: perfecte.ro

Citeşte şi un GHID DE EXPRIMARE CORECTA