700 de magistraţi îi cer premierului Mihai Tudose retragerea proiectului de modificare a legilor Justiţiei

În memoriul se arată că proiectul a fost propus de ministrul Toader fără studii de impact și fără o prealabilă consultare asupra unor aspecte legislative esențiale pentru asigurarea transparenței decizionale, în raport cu magistrații și societatea civilă.

Semnatarii memoriului susțin că CSM a dat pe 28 septembrie aviz negativ proiectului, ținând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete în care au fost respinse, „în proporție covârșitoare”, între altele, toate modificările de esență ale proiectului legislativ privind reorganizarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul MJ, modificările privind numirile la vârful Justiției, cele privind regimul răspunderii magistraților, modificările sistemului de recrutare a magistraților — limita de vârstă (30 de ani) pentru admitere la INM și cerința vechimii în altă profesie juridică de minimum 5 ani, modificările referitoare la examenele de promovare în funcții de execuție, menținerea bugetului instanțelor judecătorești la MJ, precum și înființarea în cadrul PÎCCJ a unei direcții specializate având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.

„În anul 2017, în condițiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justiției sale celor ale statelor cu tradiții istorice democratice, nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la reglementări legislative existente anterior anului 1989, prin readucerea Justiției sub control politic și lărgirea nepermisă a atribuțiilor ministrului Justiției. Toate aceste modificări de esență propuse de ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de Cooperare și Verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic. Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri”, se arată în memoriu.

Magistrații consideră că, deși avizul CSM nu este obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudența recentă a Curții Constituționale dezvoltând și accentuând în mod deosebit o nouă dimensiune a dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție („În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”), în sensul atașării conținutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului.

Alte articole

Nicușor Dan îi susține pe magistrații care își apără pensiile speciale și vor să se pensioneze la 48 de ani: ”Au muncit de 2-3 ori mai mult decât omologii lor din țări europene”

Ce se întâmplă cu pensiile speciale ale magistraţilor. Ilie Bolojan a anunţat decizia luată de Guvern

De asemenea, normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialității față de legea fundamentală și obligației autorităților publice de a aplica Mecanismul de Cooperare și Verificare și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru.

„Chiar dacă proiectul conține și propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraților ori ale asociațiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecții ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil ‘experiment judiciar’, în lipsa oricăror studii și prognoze, putând determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat. Prin urmare, având în vedere voința majorității covârșitoare a magistraților, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneți retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând ministrului Justiției să inițieze și să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de Cooperare și Verificare”, se mai cere în memoriu.