8 MARTIE 2020: Fetele au medii mai bune la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat

”Atât în 2017, cât şi în 2018, ultimii ani cu date disponibile în raportul menţionat, fetele au avut, la Evaluarea Naţională, medii mai bune decât băieţii (7,06 faţă de 6,38, în 2017). Atât în 2017, cât şi în 2018 mai multe fete decât băieţi au avut medii peste 5 la acest examen. De asemenea, ponderea mediilor mai mari ca 5 este semnificativ mai mare în rândul fetelor, cu peste zece procente”, arată raportul.

În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, fetele se înscriu şi promovează în ponderi mai ridicate decât băieţii, obţinând totodată medii mai bune.

În ultimii zece ani, rata de reuşită la bacalaureat a fost în permanenţă mai mare în rândul fetelor decât la băieţi, ajungând chiar la o diferenţă de 14 puncte procentuale în anul şcolar 2012-2013. Aceeaşi situaţie se întâlneşte în cazul mediilor obţinute la bacalaureat: în 2018, media generală la bacalaureat a fost 7,84, fiind mai mare în rândul populaţiei feminine (8,02 fete, faţă de 7,60 băieţi).

FELICITARI DE 8 MARTIE 2020. Cele mai frumoase urări de Ziua Femeii 2020 

Alte articole

Evaluare Națională 2025. Când încep înscrierile, tot ce trebuie să ştie elevii, profesorii, părinţii şi bunicii

Vacanța de vară 2025. Cine sunt elevii care termină anul mai devreme. Calendarul probelor de la BAC și Evaluare Națională

Fetele au astfel cele mai mari şanse de a face mai departe studii universitare. Faptul este important deoarece absolvenţii de studii superioare au cele mai mari şanse de a găsi un loc de muncă. De asemenea, majoritatea cadrelor didactice din România sunt femei.

”În şcolile din România, majoritatea cadrelor didactice sunt femei, potrivit Raportului privind starea învăţământului preuniversitar din România, 2017-2018, realizat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Ca pondere în totalul corpului profesoral, femeile sunt cel mai bine reprezentate în învăţământul preşcolar (unde 99,7% dintre cadrele didactice sunt femei) şi primar (90,2%)”, arată World Vision Romania.

Ponderea femeilor scade treptat la nivelurile următoare de studii, însă, în ansamblu, circa două treimi dintre toţi învăţătorii şi profesorii din România sunt femei.

Situaţii similare se întâlnesc, de altfel, în sisteme de învăţământ din toată Europa: ca pondere în totalul corpului profesoral, femeile sunt cele mai numeroase în Italia (95,9%), Ungaria (96,6%), Lituania (97,1%) şi Slovenia (97,3%). Cele mai echilibrate raporturi dintre bărbaţi şi femei în rândul cadrelor didactice sunt la nivel de liceu, în ţări precum Norvegia (53,2%), Suedia (53,4%), Grecia (53,6%) sau Germania (53,8%).

În rândul populaţiei active totale (15-64 de ani) femeile sunt minoritare: circa 3,8 milioane de femei la puţin peste 5 milioane de bărbaţi. Însă în categoria de populaţie activă cu studii superioare, femeile sunt mai bine reprezentate decât bărbaţii, tendinţă care se păstrează din 2014 încoace. În 2017, ultimul an cu date disponibile, femeile cu studii superioare reprezentau 10,7% din populaţia activă, faţă de 9,8% bărbaţi.

O altă observaţie este că proporţia fetelor din segmentul de vârstă 15-24 de ani, cu studii superioare, este dublă faţă de proporţia băieţilor.

Lucrurile se schimbă atunci când vorbim de ocuparea unui loc de muncă. Numai în rândul persoanelor cu studii postliceale, rata de ocupare a femeilor este cu 5,4 puncte procentuale mai mare decât a bărbaţilor. La toate celelalte niveluri de învăţământ, diferenţa este în favoarea bărbaţilor, cea mai mică întâlnindu-se în rândul celor care au absolvit studii superioare. 

World Vision România este o organizaţie care desfaşoară programe de intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii.

World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 30 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 400 de comunităţi din opt judeţe.