Doar 5% dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă. În instituţiile centrale situaţia este dramatică

Cercetarea făcută de IPP arată că în iunie 2013, la nivel naţional, erau angajate 29.184 de persoane cu dizabilităţi şi erau înregistrate 622.892 de persoane cu dizabilităţi neinstituţionalizate, potrivit Mediafax.

Deşi cifra este în uşoară creştere (28.756 în decembrie 2012, 27.861 în decembrie 2011, 27.420 în 2010 şi 28.826 în 2009), autorii studiului atrag atenţia că procentul persoanelor cu handicap angajate este extrem de mic.

Analiza privind angajarea persoanelor cu dizabilităţi la nivelul primăriilor muinicipii reşedinţă de judeţ arată că doar Primăria Focşani respectă Legea 448 privind protecţia persoanelor cu handicap, care obligă orice instituţie publică sau privată cu mai mult de 50 de angajaţi să încadreze în muncă şi persoane cu handicap (cel puţin patru la sută din numărul de angajaţi).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Primăria Focşani sunt angajate 4,21 la sută persoane cu dizabilităţi, iar în afară de aceasta, doar primăriile din Zalău şi Târgovişte mai au peste trei la sută dintre angajaţi cu dizabilităţi.

Alte articole

Taxe și impozite 2026. Până la sinecuri și cheltuieli inutile, guvernul ”lovește” dur persoanele cu dizabilități. Ce scutiri ale acestora vor fi eliminate

Anunțul de ultimă oră făcut ministrul Muncii. Simona Bucura-Oprescu aduce vești importante pentru această categorie de români

La polul opus, în primăriile din Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Piatra Neamţ, Călăraşi şi Alexandria nu lucrează nicio persoană cu dizabilităţi. Procente nesemnificative sunt înregistrate şi la primăriile din Bacău, Vaslui, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Iaşi, Bucureşti, Slatina, Reşiţa şi Brăila (sub 0,5 la sută).

La nivelul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), procente de peste patru la sută privind angajarea persoanelor cu dizabilităţi sunt înregistrate în Mehedinţi (5,78 la sută), Sălaj (5,25 la sută), Sectorul 1 Bucureşti (5 la sută) şi Vrancea (4,32 la sută).

„Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului ar trebui să fie primele care să dea un semnal şi să încurejeze intrarea pe piaţa muncii a acestor oameni”, a declarat directorul de programe de la IPP, Elena Iorga.

Ea a precizat că DGASPC Brăila nu are niciun angajat cu dizabilităţi, iar direcţiile din Mureş, Teleorman, Covasna şi Neamţ înregistrează procente scăzute, de până la 0,5 la sută.

Elena Iorga a mai atras atenţia că „situaţia este dramatică” la nivelul instituţiilor publice centrale, cel mai mare procent, de 0,92 la sută, înregistrându-l Ministerul Justiţiei, în timp ce Preşedinţia şi Ministerul Culturii nu au nici măcar câte un angajat cu dizabilităţi.

Astfel, procentul de angajare a persoanelor cu dizabilităţi este de 0,98 la sută în primării, 0,93 la sută în instituţii publice centrale şi 1,66 la sută în DGASPC-uri.

Analiza are la bază informaţii oficiale furnizate de către instituţiile publice centrale şi locale în temeiul Legii 544/2001, referitoare la obligaţia instituţiilor publice de a angaja persoane cu dizabilităţi, respectiv de a accesibiliza mediului public.

Eşantionul de instituţii a cuprins: 41 primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ, cele şase primării de sector din Capitală şi Primăria Municipiului Bucureşti, 41 de direcţii generale ale finanţelor publice, şase administraţii ale finanţelor publice de sector din Bucureşti, 42 de tribunale, 10 universităţi din marile centre universitare, 42 de spitale municipale, 47 de DGASPC-uri din ţară şi din Bucureşti şi 16 ministere ale actualului Cabinet.