Cum va arăta zona din jurul Palatului Parlamentului. Vezi PROIECTUL CÂŞTIGĂTOR

Proiectul arhitectului Vladimir Ionuț Boc, declarat câştigător al concursului, propune amenajarea unor grădini terasate tematice: Grădina Montană, Grădina Submontană, Gradina Colinară, Grădina Stepică și Grădina Fluvio-Deltaică.

„Cele șase spații tematice sunt amplasate în funcție de etajarea acestora în mediul natural, având asociate o topografie caracteristică fiecărei zone în parte”, se precizează în proiect.

Un element important în acest proiect îl constituie tunelul-muzeu, care va face legătura între Grădina Alpină și intrarea principală din Piața Constituției.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul clasat pe locul al doilea propune „schimbarea relaţiei spaţiu public (Piaţa Constituţiei) – Grădina Palatului Parlamentului într-o interdependenţă funcţională axată pe utilizarea exclusivă a spaţiului public de către pietoni, prin crearea unei dale urbane.

Alte articole

Palatul Parlamentului a rămas fără apă din cauza unor lucrări la instalațiile de distribuție. Reluarea furnizării se va face etapizat

Cel mai bun preț pentru Palatul Parlamentului: 300.000 de euro pe lună pentru curentul electric, cel mai mic preț

Proiectul prevede şi crearea unor noi trasee de acces public direct în Grădina Parlamentului prin intermediul noii platforme – dala urbană, amenajarea zonelor gradenelor în parc public cu locuri de odihnă + terase belvedere orientate spre piaţă şi introducerea unui bazin decorativ – cascadă precum şi concepţia unui sistem de iluminat public ce poate fi folosit şi în spectacole de sunet şi lumină.

Proiectul clasat pe locul al treilea, propus de firma „Soare și Yokina” prevede realizarea unei scări urbane monumentale cu o sută de trepte care să lege Piața Constituției de Palatul Parlamentului.

Toate detaliile despre cele trei proiecte câştigătoare găsiţi AICI

Concursul a fost lansat la începutul verii, la propunerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. S-au înscris 8 proiecte până pe 30 septembrie, iar un juriu format din reprezentanţi ai Academiei Române şi ai Uniunii Arhitecţilor din România a selectat cele trei proiecte. Juriul a ţinut cont şi de votul publicului exprimat pe site-ul Camerei Deputaţilor.