CGMB a aprobat studiul privind reabilitarea clădirilor cu RISC SEISMIC din Centrul Vechi

Proiectul de hotărâre are în vederea aprobarea unui studiu de fundamentare prin care să fie prospectată posibilitatea începerii unui proiect de investiţie în regim de concesiune de lucrări publice sau servicii ori printr-un parteneriat public- privat pentru consolidarea şi restaurarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric aflate în proprietatea municipiului Bucureşti.

Pe lista imobilelor pentru care ar putea fi realizat studiul de fundamentare se află zece clădiri cu ani de construcţie între 1824 şi 1930, cu regim de înălţime de până la patru etaje şi cu suprafeţe între 144,45 metri pătraţi şi 3.132,85 metri pătraţi.

CITEŞTE ŞI Centrul Vechi din Capitală, PERICOL PUBLIC în caz de cutremur. Legea care va închide localurile din zonă

Trei din cele zece clădiri sunt pe strada Lipscani, la numerele 33, 44 şi 75, alte două sunt pe strada Blănari, la numerele 6 şi 13 şi câte una pe străzile Franceză nr. 5, Covaci nr. 11, Bărăţiei nr. 50, Sfânta Vineri nr. 7, corpul B şi Calea Moşilor nr. 82 (cunoscută sub numele de Hanul Polonez).

Alte articole

Nikita, atacată și jefuită în miez de noapte în Centrul Vechi. Două femei au agresat-o brutal și i-au smuls până și cerceii din urechi

Bacșișul, țeapa de pe nota de plată. Ce a pățit un client la un restaurant din Centrul Vechi din București: „Fiți atenți la bonul fiscal”

Studiul de fundamentare trebuie să aibă în vedere modalitatea în care se vor consolida şi restaura clădirile, susţinerea financiară şi care va fi contribuţia municipalităţii, dar şi mai multe alternative de realizare a proiectului, potrivit expunerii de motive a proiectului.

În document se precizează că cele mai multe clădiri din Centrul Vechi al Capitalei nu au fost renovate şi consolidate de zeci de ani şi pot să se prăbuşească în orice moment peste terasele amenajate la parter.

Totodată, în raportul de specialitate al proiectului se arată că, având în vedere „efectele crizei economice asupra veniturilor publice aflate la dispoziţia municipiului Bucureşti şi al limitării capacităţii de atragere de împrumuturi locale”, se consideră ca „necesar şi oportun” ca lucrările de consolidare sau restaurare să se realizeze ori în regim de concesiune, ori în parteneriat public-privat.