Fondul de Contragarantare: Corpul de Control nu a înţeles cum funcţionează un astfel de fond

„Referitor la aprecierile care vizează mecanismul de operare al FRC apare surprinzător faptul că echipa de control nu a reuşit să surprindă esenţa acestuia în piaţa financiar-bancară, mecanism bazat pe mandatul acordat fondurilor de garantare prin convenţii legale semnate cu acestea, potrivit actului normativ de infiinţare – OUG nr. 23/2009, cu completările şi modificările ulterioare, precum şi art. 2009 – 2038 Cod Civil. Este important de precizat că această practică este general valabilă în sistemele internaţionale de garantare-contragarantare a creditelor, FRC asumându-şi mecanismul de mandat ca o bună practică europeană şi naţională”, se arată într-un comunicat al Fondului.

Guvernul a sesizat Parchetul pentru nereguli identificate în activitatea Fondului Român de Contragarantare în perioada decembrie 2009-august 2013, inclusiv prin acordarea de indemnizaţii şi prime fără limite şi decontarea unor mese scumpe pentru conducere drept cheltuieli de protocol.

Corpul de Control arată că Fondul Român de Contragarantare a nesocotit raţiunea pentru care a fost înfiinţat, conducerea instituţiei a încheiat contracte de garantare cu trei fonduri de garantare pe care le-a mandatat să îndeplinească propriul obiect de activitate.

Potrivit legii, activitatea de contragarantare constă în preluarea unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare a creditelor şi altor instrumente de finanţare la acordarea de garanţii, prin garantarea unei părţi din garanţiile acordate de acestea băncilor sau altor finanţatori pentru creditele ori alte instrumente de finanţare obţinute de întreprinderile mici şi mijlocii de la acestea. Procentul de contragarantare este de maximum 80% din valoarea garanţiilor acordate de fondurile de garantare.

Alte articole

Scandalul sporurilor „nesimţite” a ajuns la Metrorex. Ministrul Transporturilor a trimis Corpul de Control peste conducerea companiei de metrou

Corpul de control al premierului scoate la iveală un lanţ de neglijenţe şi nereguli. Documentul lui Ciolacu ajunge la Parchetul ÎCCJ

CITEŞTE ŞI FRAUDĂ de milioane de euro la Fondul Român de Contragarantare. Guvernul sesizează Parchetul

Cu privire la sumele încasate de către membrii consiliului de supraveghere, ai directoratului şi de către personal cu titlu de retribuţii, Fondul de Contragarantare susţine că acestea au fost şi sunt acordate în condiţii de deplină legalitate, fiind prevăzute atât în bugetele anuale aprobate potrivit legii, cât şi în contractele de mandat, respectiv, contractele individuale de muncă.

Inspectorii guvernamentali descriu în raport un „exces de salarizare” înlesnit de nestabilirea limitelor generale ale remuneraţilor membrilor Directoratului, arătând că în perioada decembrie 2009-august 2013, Fondul Român de Contragarantare a efectuat cheltuieli de 4,6 milioane lei pentru remuneraţii/indemnizaţii brute acordate membrilor Consilului de supraveghere, precum şi remuneraţii şi prime trimestriale destinate preşedintelui Consiliului, în valoare individuală cuprinse între 474.729 lei (inclusiv pentru preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor IMM, Aurel Şaramet, ca membru al Consiliului) şi 1,8 milioane lei (pentru preşedintele Consliului de supraveghere, Ionel Popescu). Drepturi băneşti în cuantum total de peste 7,9 milioane lei au fost acordate în acelaşi interval preşedintelui şi membrilor Directoratului, respectiv preşedintelele Ioan Hidegcuti încasând un total de 2,8 milioane lei.

Raportul reclamă şi faptul că, în perioada octombrie 2010 – august 2013, personalul Fondului Român de Contragarantare a beneficiat de prime în sumă totală netă de 1,33 milioane lei, iar persoanele cu funcţii de conducere au încasat suplimentar faţă de salariu între 9.000 şi 41.000 lei.

„Facem precizarea că toate sumele invocate sunt brute, conţinând taxe şi impozite, precum şi toate obligaţiile faţă de bugetul statului şi se referă la întreaga perioadă de 5 ani cuprinsă între 2009 – 2013. Totodată nivelurile retribuţiilor şi al bonusurilor corespund ramurii de activitate specifice, situându-se la un nivel sub-mediu al instituţiilor financiar-bancare în care statul este acţionar unic sau majoritar, cum este şi cazul FRC”, se mai spune în comunicatul FRC.

Autorii raportului guvernamental mai notează că au fost înregistrate, fără temei legal, cheltuieli de protocol de 66.000 lei reprezentând 25 mese la restaurant sau în regim de catering pentru membrii organelor de conducere şi administrare ale Fondului Român de Contragarantare, servindu-se foie gras, piept de raţă, muşchi de vită, chateaubriand, purcel la cuptor, pară în sos de vin şi băuturi alcoolice la preţul de 100 lei/sticla.

În documentul Corpului de Control se menţionează că în timpul acţiunii de control preşedintele directoratului Fondului Român de Contragarantare, Ioana Hidegcuti, a transferat din cont personal în contul Fondului 10.572 lei, dar, potrivit raportului, returnarea sumei respective nu înlătură caracterul nejustificat al cheltuielilor în valoare totală de 66.000 lei.

„Cheltuielile de protocol invocate au fost prevăzute şi s-au încadrat în bugetele anuale aprobate potrivit legii, având ca unic scop promovarea intereselor instituţiei, mai ales în primii ani de funcţionare, perioadă când, aşa cum este lesne de înteles, orice entitate nou-înfiinţantă foloseşte toate pârghiile legale pentru a se impune într-o piaţă concurenţiala specializată”, spune în replică Fondul Român de Contragarantare.

Raportul Corpului de Control al Premierului menţionează, totodată, că membrii AGA Cornelia Maria Simion şi Peter Bela Barta au produs o pagubă de 120.000 lei patrimoniului Fondului Român de Contragarantare reprezentând cuantumul remuneraţiilor lunare acordate necuvenit lui Nicolae Presecan, fost membru al Consiliului de Supraveghere.