Terenul bizar de pe satelitul Europa al planetei Jupiter, format de oceane ascunse sub gheţuri

Aceste descoperiri indică faptul că sub calota glaciară a Europei ar putea exista condiţii prielnice vieţii, conform oamenilor de ştiinţă, scrie Agerpres.

Europa are dimensiunile apropiate de Lună. Sub calota sa glaciară, ce are o grosime estimată între 15 şi 25 de kilometri, există un ocean de până la 160 de kilometri adâncime. Iar cum pe Pământ există viaţă aproape oriunde există şi apă, oamenii de ştiinţă sunt de părere că şi pe Europa ar putea exista forme de viaţă.

Calota glaciară a Europei ascunde privirii oceanul de dedesubt, dar indicii despre această masă de apă pot fi găsite la suprafaţa satelitului, în porţiuni în care gheaţa s-a deformat şi fisurat în mod misterios. Aceste regiuni acoperă aproximativ 40% din suprafaţa Europei şi sunt concentrate în special în jurul ecuatorului acestei luni jupiteriene.

Modul de formare al acestor structuri dezordonate din gheaţă ar putea avea legătură cu modul în care circulă posibilii curenţi calzi din oceanul de dedesubt.

Alte articole

Studiu comparativ – cât costă alimentele în marile orașe europene. Unde costă cel mai puțin coșul săptămânal

Cele mai mari şi cele mai mici pensii în Europa. Pe ce loc se situează România

Pentru a verifica această ipoteză, geofizicianul Krista Soderlund de la Universitatea Texas din Austin şi colegii ei au realizat o serie de modele computerizate care să redea circulaţia posibilă a acestor curenţi.

Simulările dinamicii apelor oceanului de pe Europa realizate în trecut indicau că aceşti curenţi evoluează după un tipar bidimensional, conducând căldura din interiorul satelitului dinspre ecuator spre latitudini mai ridicate.

Noul model a pornit de la premisa că aceşti curenţi au o dinamică tridimensională. Acest model indică faptul că Europa ar avea un ocean foarte dinamic, care suferă turbulenţe în special la latitudini mai mici, în apropierea ecuatorului şi provoacă rifturile şi crevasele de gheaţă vizibile la suprafaţa satelitului.

Curenţii calzi de apă topesc şi disloca bucăţi imense din gheaţa satelitului, formând astfel de forme caracteristice de relief.

Concluziile acestui studiu sunt prezentate pe larg în ultimul număr al revistei Nature Geoscience.