Avortul selectiv vizând fetuşii de sex feminin afectează, deopotrivă, Europa de Est şi Asia Centrală

Potrivit studiului, raportul de masculinitate la naştere (”sex ratio”) se situează între 110 şi 117 în sudul Caucazului (Azerbaidjan, Armenia, Georgia) şi Balcanii de Vest, îndeosebi Albania, informează Agerpres. Se consideră că ”sex ratio” este dezechilibrat atunci când este mai mare de 105 băieţi la 100 de fete.

”Pentru cele trei ţări caucaziene ”sex ratio” a crescut în anii 1990 şi a atins valori mai mari decât estimările actuale pentru ansamblul Indiei”, o ţară unde practicile avortului selectiv continuă să fie un flagel demografic, subliniază Ined.

În Azerbaidjan, indică raportul, este cel mai mare dezechilibru (aproape de 117), ceea ce face ca ţara să se situeze pe locul al doilea, după China, în termeni de importanţă a discrepanţei dintre sexe la naştere.

În Balcanii de Vest, zonă din care fac parte Albania, Kosovo, Muntenegru, nivelurile constatate sunt cele mai slabe, în jur de 110-111 naşteri masculine la 100 de naşteri feminine. Dar, potrivit Ined, ”regularitatea lor de-a lungul anilor atestă realitatea dezechilibrului”.

Alte articole

După retragerea parțială din România, administrația Trump anunță noi reduceri de trupe americane în Europa de Est

Albania a numit un ministru virtual, creat de inteligența artificială, în funcție. Faceți cunoștință cu Diella, care va fi responsabilă de toate achizițiile publice

Potrivit Ined, care subliniază că acest fenomen a fost descris pentru prima dată în urmă cu zece ani, fără nici o reacţie din partea ţărilor vizate, ”persistenţa valorilor tradiţionale patriarhale rămâne în centrul preferinţei pentru naşterile masculine în aceste regiuni”.

Aceste ţări din Europa Orientală au cunoscut schimbări sociale şi politice importante din 1991, cu desfiinţarea sistemului socialist, conflicte şi transformarea rapidă a condiţiilor de viaţă. Dar, potrivit Ined, aceste structuri patriarhale, cu cât au supravieţuit mai bine în deceniile comuniste cu atât s-au văzut mai întărite după căderea regimului comunist. Criza care a urmat a antrenat o retragere rapidă a statului /…/ şi structura familială s-a dovedit apoi instituţia socială cea mai solidă”.

Imed estimează totuşi că ”scăderea recentă a fecundităţii şi apariţia unei oferte moderne de servicii de sănătate, care au urmat schimbării regimului politic şi economic, au întărit dorinţa de selecţie prenatală în funcţie de sex”.

Deschiderea frontierelor la începutul anilor 1990 a permis importul de materiale mai performante şi încurajarea clinicilor private, notează raportul.

AFP precizează că Ined nu explică totuşi absenţa dezechilibrului dintre sexe la naştere în ţările vecine, care au cunoscut condiţii socio-istorice comparabile şi marcate de valori patriarhale similare ţărilor incriminate.