Cercetătorii au descoperit nori pe un super-Pământ, o planetă considerată geamăna Terrei

Două echipe de cercetători care folosesc telescopul spaţial Hubble au investigat atmosfera a două exoplanete. Una dintre planete este considerată un „Super-Pământ” mai mare decât Terra, în timp ce cealaltă este considerată un Neptun mai cald. Studiind acest două lumi, experţii vor putea afla mai multe despre atmosfera planetelor asemănătoare cu Terra.

„Ambele planete ne spun ceva despre diversitatea tipurilor de planete din afara sistemului nostru solar. În acest caz am aflat că nu le cunoaştem aşa de bine precum credeam„, a declarat Heather Knutson, de la California Institute of Technology.

Knutson este principalul autor al studiului care a analizat planeta GJ 436b, planeta asemănătoare cu Neptun, care orbitează steaua sa în doar 2.64 de zile. Este considerat un Neptun mai cald, deoarece orbita sa este mai apropiată de steaua sa decât cea a lui Neptun faţă de soarele nostru.

În timp ce  GJ 436b şi super-Pământul GJ 1214b treceau prin faţa stelelor lor, atmosfera a creat o sferă umflată care preceda corpul planetei în faţă şi care o urma în spate. Experţii pot studia felul în care schimbările luminii determină compoziţia atmosferei.

Alte articole

Melek a dezvăluit fanilor rețeta de mujdei țigănesc. Video-ul a devenit viral: „Avem nevoie de câteva ingrediente”

Marea transformare a început pentru 4 zodii. Pluto retrograd în Vărsător declanșează schimbări majore

În ceea ce priveşte planeta GJ 436b, asemănătoare lui Neptun şi aflată la 36 de ani lumină faţă de Pământ, în constelaţia Leo, cercetătorii au fost mai surprinşi de ceea ce nu au aflat. Lumina din jurul planetei nu avea nicio caracteristică deosebită, arătând astfel că nu există „amprente” chimice în atmosfera planetei.

„Fie această planetă are un strat de nori la o altitudine foarte mare care blochează vederea, fie are o atmosferă fără nori, săracă în hidrogen, fiind astfel foarte diferită faţă de Neptun„, a spus Knutson.

„În loc de hidrogen, ar putea avea cantităţi mari de molecule mai grele, precum vapori de apă, monoxid de carbon şi dioxid de carbon, care ar comprima atmosfera şi ar îngreuna foarte mult detectare semnalelor chimice”, a mai spus expertul.

Într-un studiu separat, o altă echipă de cercetători a examinat planeta GJ 1214b, considerată un super-Pământ, pentru a afla mai multe despre atmosfera ei. Aceasta se află la 40 de ani lumină faţă de noi, în constelaţia Ophiuchus, şi se află la o distanţă de 70 de ori mai mică faţă de steaua ei decât Pământul faţă de Soare. Distanţa dintre Pământ şi Soare este de circa 150 de milioane de kilometri.

Studii similare oferiseră răspunsuri similare ca în cazul lui GJ 436b – o lumină fără caracteristici care i-a făcut pe specialişti să ajungă la concluzia că atmosfera sa ar putea fi predominant formată din vapori de apă sau hidrogen.

Telescopul spaţial Hubble a permis celei de-a doua echipe, formate din Laura Kreidberg şi Jaacob Bean, de la University of Chicago, să vadă mai bine atmosfera planetei. Cei doi au descoperit dovezile existenţei unor nori aflaţi la o altitudine foarte mare, care blocau straturile de nori mai joase şi suprafaţa.

Hubble nu a descoperit semne chimice în nori, dar instrumentele sale au scos din calcule existenţa vaporilor de apă, metanului, azotului, monoxidului de carbon şi dioxidului de carbon în acei nori.

Modelele celor două planete arată că este probabil ca norii lor să fie formaţi din clorură de potasiu sau sulfat de zinc, ce rezistă la temperaturi înalte precum cele suportate de atmosfera lor.

Cele două lucrări au fost publicate în ediţia de pe 2 ianuarie a revistei Nature.