SFANTUL ION Aproape 2 milioane de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul

Creştinii prăznuiesc în fiecare an, în data de 7  ianuarie, soborul Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare considerată una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin.

SFANTUL ION Din totalul româncelor, 371.486 poartă numele Ioana, alte 141.000 de femei pe cel de Ionela, 11.290 se numesc Nela, iar 6.726 poartă numele Ionelia.

Conform direcţiei de specialitate a MAI, dintre bărbaţii ce îşi aniversează onomastica cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul, 411.149 poartă numele Ion, 514.865 pe cel de Ioan, iar peste 320.000 se numesc Ionuţ.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acestora li se adaugă aproximativ 145.000 de români ce poartă numele Ionel, precum şi cei peste 26.000 de bărbaţi ce se numesc Nelu sau Ionică.

Pe 7 ianuarie, Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul. De ce acum? Pentru că, după fiecare sărbătoare importantă, se sărbătoreşte şi sfântul care a participat la ea. În aceast caz, a doua zi după Bobotează, îl sărbătorim şi pe cel care L-a botezat pe Hristos în Iordan.

SFANTUL ION: Un copil mult aşteptat

Sfântul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta şi Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.

A dus o viaţă sfântă şi s-a retras în pustie postind şi rugându-se. Oamenii veneau la el pentru a-i cere sfatul, iar Sfântul Ioan le spunea să se pocăiască, îi îndruma să ducă o viaţă curată şi-i boteza pentru iertarea păcatelor. Nu dădea nimănui să facă mai mult decât poate: vameşilor, care nu erau iubiţi pentru că luau mită şi erau în slujba romanilor, le spunea doar să fie corecţi. Tot aşa, ostaşilor le spunea să se mulţumească cu leafa lor.

SFANTUL ION: Martir pentru neprihănire

Totuşi, nu era indulgent şi şi-a atras duşmănia Irodiadei, soţia lui Irod, pentru că i-a mustrat că trăiau împreună pe când primul soţ al acesteia mai era încă în viaţă. Se ştie că a fost omorât la cererea ei, după ce fiica ei, Salomeea a dansat în faţa lui Irod la ospăţul de ziua lui. Când regele i-a spus fetei că poate să-i ceară orice drept răsplată, aceasta, la sugestia mamei, i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.

Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”,“Înaintemergătorul Domnului” sau“Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”,  care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.