Omul modern a moştenit gene neanderthaliene

Studiile precedente au stabilit că oamenii moderni de origine europeană şi asiatică au moştenit, în medie, între 1% şi 3% din genomul omului de Neanderthal, un verişor al lui Homo sapiens, apărut în urmă cu circa 400.000 de ani în Eurasia şi dispărut în urmă cu 30.000 de ani. Oamenii cu ascendenţă africană au foarte puţin ADN neanderthalian sau chiar deloc, întrucât nu a existat o încrucişare între strămoşii lor şi omul de Neanderthal, care trăia în Europa şi în Asia.

Această moştenire genetică pare una foarte mică la scară individuală, însă, potrivit unui nou studiu publicat miercuri în revista americană Science, ar fi vorba de un total de 20% din genomul neanderthalian care ar fi supravieţuit la nivel global în rândul populaţiilor moderne din Europa şi din Asia.

Acest studiu a fost realizat de Benjamin Vernot şi Joshua Akey, de la Departamentul de Ştiinţe ale Genomului din cadrul Universităţii Washington din Statele Unite, pornind de la genomul a 379 europeni şi 286 de persoane din Asia de Est.

Revista britanică Nature a publicat la rândul ei un alt studiu despre moştenirea genetică a omului de Neanderthal, coordonat de David Reich, de la Facultatea de medicină din cadrul Universităţii Harvard din Statele Unite. Alături de colegii săi, printre care s-a aflat şi Svante Pääbo, directorul departamentului de Antropologie genetică de la Institutul Max Planck, David Reich a analizat variaţiile genetice prezente la 846 de persoane de ascendenţă non-africană, 176 de persoane din Africa subsahariană şi un neanderthalian care a trăit în urmă cu 50.000 de ani, al cărui genom a fost secvenţiat în 2013.

Alte articole

Au SUCCESUL scris în ADN! 4 ZODII care caută mereu drumul spre reușită

Mister dezlegat: S-a aflat ce a fost mai întâi, oul sau găina!

În ciuda acestor analize separate şi a metodelor diferite, cele două echipe au găsit mari porţiuni din genomul modern non-african lipsite de ADN neanderthalian, dar şi alte regiuni în care moştenirea lăsată de omul de Neanderthal era mult mai bogată decât se credea.

Potrivit cercetătorilor, această repartiţie ar fi rezultatul selecţiei naturale: omul modern ar fi eliminat din patrimoniul său genetic elementele provenite de la omul de Neanderthal care i-ar fi fost dăunătoare. În schimb, moştenirea genetică care subzistă de la omul de Neanderthal i-a adus omului modern un avantaj adaptativ.

Cele două studii citează în special ereditatea omului de Neanderthal asupra genelor care influenţează caracteristicile pielii.

„E tentant să gândim că neanderthalienii erau deja adaptaţi la un mediu non-african şi au transmis acest avantaj genetic omului modern”, a declarat David Reich.

Echipa sa a arătat că moştenirea omului de Neanderthal este mai marcantă în genele asociate cu cheratina, o proteină fibroasă care conferă rezistenţă pielii, părului şi unghiilor şi permite o mai bună protecţie în regiunile mai reci.

Potrivit echipei coordonate de David Reich, mutaţiile genetice cunoscute ca fiind asociate unor caractere specifice ale omului modern ar putea să îşi aibă originea în omul de Neanderthal. Este cazul unor maladii genetice – precum diabetul, boala Crohn -, dependenţa de fumat, dar şi pentru anumite comportamente.

În schimb, oamenii de ştiinţă au identificat două regiuni ale genomului, implicate în dezvoltarea testiculelor şi a cromozomului X, în care omul de Neanderthal nu şi-a pus amprenta. Potrivit cercetătorilor, acest aport genetic ar fi reprezentat o ameninţare pentru fertilitatea masculină şi a trebuit deci să fie şters printr-un proces de selecţie naturală.