Ciuma neagră a modificat genomul uman

Ciuma neagră şi-a lăsat propria marcă în genomul uman, favorizând indivizii purtători ai unei anumite secvenţe genetice, se arată într-un studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători şi publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. (PNAS), informează lefigaro.fr, citat de Mediafax.

Răspândindu-se în Europa pe drumul mătăsii, prin Geneva, apoi Marsilia, în 1347, ciuma neagră a ucis o treime din populaţia de atunci a Europei în mai puţin de cinci ani. „Moartea neagră”, cum a fost numită, a terorizat populaţia, care vedea în această boală mâna diavolului, a evreilor sau a leproşilor. Boala era însă provocată de o bacterie – Yersinia pestis – şi numai indivizii cei mai rezistenţi scăpau cu viaţă.

„Bolile infecţioase, precum ciuma şi holera, au modelat genomul nostru de-a lungul secolelor, favorizând anumiţi indivizi”, a explicat Norbert Gualde, specialist în imunologie la Universitatea Bordeaux-II. Această selecţie naturală rămâne dificil de caracterizat, pentru că există o varietate mare de agenţi patogeni, depinzând şi de epoci şi de variaţii genetice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Autorii noului studiu au găsit o metodă de a retrasa impactul ciumei negre asupra ADN-ului europenilor, luând ca model romii instalaţi în România. Potrivit acestui studiu, aceştia au părăsit nordul Indiei în secolul al XI-lea şi s-au amestecat foarte puţin cu populaţia românească în epocă. Romii şi europenii din România, spun cercetătorii, posedau astfel caracteristici genetice distincte în perioada pandemiei.

Alte articole

Au SUCCESUL scris în ADN! 4 ZODII care caută mereu drumul spre reușită

Mister dezlegat: S-a aflat ce a fost mai întâi, oul sau găina!

Specialiştii au analizat modul în care au evoluat genomurile, în cazul a trei populaţii actuale: românii de origine europeană, românii de origine indiană, dar şi un grup de 500 de indivizi din nordul Indiei. Ei au descoperit că, la o mie de ani după ce s-au separat, cele două grupuri de romi aveau acelaşi patrimoniu genetic, cu excepţia unui număr de circa 20 de gene care nu există decât la romii şi europenii din România.

Localizate pe cromozomul 4, trei dintre acestea sunt în mod particular interesante, pentru că produc receptori membranari, TLR, care se fixează pe bacteriile patogene şi declanşează o reacţie imunitară. Testând reactivitatea receptorilor pe Yersinia pestis, cercetătorii au constatat că secvenţa genetică identificată de ei era cea mai eficace.

Favorizând supravieţuirea indivizilor purtători ai acestei secvenţe genetice, ciuma neagră a exercitat o presiune puternică de selecţie asupra genomului europenilor în toate regiunile atinse de pandemie.

Ipoteza este susţinută de faptul că populaţiile indiene, chineze şi africane – care nu au fost niciodată expuse unei pandemii de ciumă atât de violente – nu sunt purtătoare ale acestei secvenţe genetice.

Pentru a confirma această idee, „va trebui să ne asigurăm că aceste observaţii nu au fost cauzate nici de amestecarea romilor cu europenii, nici de alte maladii infecţioase”, a spus Lluis Quintana-Murci, genetician de la Centrul Naţional de cercetare ştiinţifică (Le Centre national de la recherche scientifique) şi de la Institutul Pasteur din Franţa.

Abordarea noului studiu este originală şi îndrăzneaţă şi se înscrie pe o cale care va permite, poate, într-o zi vindecarea grupurilor de indivizi în funcţie de genomurile lor, mai spun specialiştii.