Au măturat pe jos cu spiritul OLIMPIC. Sportivi care au REFUZAT medaliile şi motivele lor

Echipa de baschet a SUA, 1972

Finala de la Munchen URSS – SUA a fost cel mai controversat meci de baschet masculin din istoria Jocurilor Olimpice. Scorul primei reprize a fost 26-21 pentru sovietici. Apoi, cu trei secunde înainte de finalul meciului, la scorul de 49-48 pentru sovietici, americanii au beneficiat de două aruncări libere. Prima a fost reuşită, stabilindu-se egalitatea, dar când Doug Collins a pornit să arunce a doua oară s-a auzit zgomotul specific time-out-ului cerut de unul dintre antrenori. Collins nu şi-a întrerupt mişcarea a înscris, SUA erau în avantaj, dar sovieticii au protestat, motivând că nu le-a fost acordat timpul de odihnă cerut de antrenorul Vladimir Kondraşin. Acesta susţinea că a cerut time-out înainte de prima aruncare, dar a făcut semn că îl va lua după executarea ei.

Citeşte şi SOCI 2014. Ambiţie INCREDIBILĂ. Are piciorul fracturat, dar speră la o medalie la Soci FOTO

Alte articole

Cuplul român victorios la Jocurile Olimpice din 2024 s-a cununat religios. Soția, medaliată cu aur la Paris

Sabrina Voinea rupe tăcerea despre retragerea din gimnastică. Anunțul președintelui FRG: „Se pregătește”

Pe de altă parte, americanii susţineau că time-out-ul a fost cerut prea târziu. După îndelungi parlamentări jucătorii au fost readuşi în teren, dar în loc de trei secunde, pe tabela sălii era afişat că mai sunt de jucat 50 de secunde. Totuşi, sirena de final de meci s-a auzit după doar o secundă de la reluarea partidei, iar americanii au început celebrarea victoriei.

Numai că ruşii au protesat şi arbitrii au decis rejucarea ultimelor trei secunde, în care sovieticii au înscris coşul victoriei. La finalul partidei americanii au protestat din nou şi au refuzat să semneze fişa oficială a meciului.

Citeşte şi Spirit olimpic la Soci: Un antrenor canadian a ajutat un sportiv rus, după i s-a rupt un schi VIDEO

În semn de protest față de nedreptatea care au considerat că le-a fost făcută, americanii au refuzat să participe la premiere. Mai mult, atât sportivii cât și antrenorii au refuzat să primească medaliile de argint, acestea fiind și acum închise într-un seif la sediul CIO din Lausanne.

Ara Abrahamian, 2008

Suedezul Ara Abrahamian, vicecampion olimpic la lupte greco-romane, la Atena, în 2004, a câştigat bronzul în 8008, la Beijing. El s-a urcat pe podium, dar apoi a coborât şi a pus medalia de bronz în centrul suprafeţei pe care s-a desfăşurat concursul şi a ieşit ridicând pumnul drept. Abrahamian a fost învins în semifinale, în urma unei decizii de arbitru contestată de el, de italianul Andrea Minguzzi, care a câştigat ulterior medalia de aur. La finalul luptei cu Minguzzi, el a refuzat să dea mâna cu adversarul său.

Ibragim Samadov, 1992

Medaliat cu bronz la haltere, categoria 82,5 kg, Samadov a aruncat medalia şi a coborât de pe podium, considerând că i s-a făcut o nedreptate. El a ridicat la total 370 kg, tot atât cât au ridicat medaliatul cu aur, grecul Pyrros Dimas, şi cel care a luat argintul, polonezul Krzysztof Siemion. I-a fost atribuit însă bronzul, deoarece cântărea cu 45 de grame mai mult decât adversarii săi.

Hugo Wieslander şi FR Bie, 1912

La Jocurile Olimpice de la Stockholm, din 1912, americanul Jan Thorpe a câştigat titlul olimpic atât la pentatlon, cât şi la decatlon. La puţină vreme după Olimpiadă, un reporter a descoperit că Thorpe a jucat baseball profesionist în 1909 şi 1910, astfel că nu ar fi fost eligibil să participe la Jocuri. Thorpe a recunoscut că a încălcat regulile olimpice şi a înapoiat medaliile, dar suedezul Hugo Wieslander – al doilea la decatlon, şi norvegianul FR Bie – al doilea la pentatlon, au refuzat să primească aurul.