Hoţii de tablouri din Olanda, condamnaţi definitiv la închisoare. Ce pedepse au primit

Prin decizia CAB, pedepsele celor doi inculpaţi din dosar care şi-au recunoscut vina au fost micşorate, de la câte 6 ani şi 8 luni de închisoare, la 6 ani pentru Radu Dogaru, respectiv 5 ani şi 4 luni pentru Eugen Darie.

Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat, pe 26 noiembrie 2013, la câte 6 ani şi 8 luni de închisoare pe Radu Dogaru şi Eugen Darie. Celor doi inculpaţi urmează să li se scadă din pedeapsă perioada în care au stat în arest preventiv (din 20 ianuarie 2013).

Procesul continuă pe latură penală pentru ceilalţi inculpaţi din dosar şi pe latură civilă pentru toţi cei trimişi în judecată de procurori.

În acest dosar au fost trimişi în judecată Radu Dogaru, Adrian Procop (în lipsă), Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu, Olga Dogaru şi Petre Condrat (ultimul în stare de libertate).

Unul dintre cei condamnaţi pentru furtul tablourilor din Olanda, Radu Dogaru, supraveghea muzeul în timp ce făcea jogging, se arăta în motivarea judecătorilor sectorului 3 care au decis condamnarea lui Dogaru şi a lui Eugen Darie pentru furt calificat.

„Cei trei inculpaţi s-au deplasat în apropierea uşii aflate în laterala Muzeului, înspre parcul din vecinătate, ajungând în comun la concluzia că poate fi deschisă cu uşurinţă. Inculpatul Darie Eugen trebuia să fie cel care va asigura transportul la faţa locului, iar Dogaru Radu şi Procop Adrian să pătrundă în Muzeu. Din data de 07.10.2012, cu informaţiile despre securitatea Muzeului, picturile de interes, locul şi poziţionarea acestora s-a trecut la pregătirea momentului pătrunderii prin efracţie în Muzeu. Sub acest aspect, inculpatul Dogaru Radu a rămas să mai facă verificări, sens în care a început să practice jogging în zona Muzeului”, arată judecătorii.

Ei descriu modul în care au acţionat cei implicaţi în furtul tablourilor şi reţin ca ‘obiectivă, corectă şi completă’ întreaga situaţie de fapt descrisă în rechizitoriul întocmit de procurori.

‘În serile în care inculpatul Radu Dogaru s-a aflat în vecinătatea Muzeului, sub aparenţa programului de alergare, acesta a făcut diferite aprecieri ale distanţelor, ale căilor de acces înspre/dinspre Muzeu, gradul de populare/prezenţă umană a parcului din laterala Kunsthal, programul agenţilor de pază, dacă Muzeul se află pe traseul de patrulare a echipajelor de poliţie, unde anume să fie poziţionată maşina ce urma să fie condusă de inculpatul Darie Eugen şi cu ajutorul căreia inculpaţii să se îndepărteze din zonă etc.’, se arată în documentul Judecătoriei Sectorului 3.

Potrivit procurorilor, Radu Dogaru, Eugen Darie şi complicii lor se aflau în Olanda ‘în vederea comiterii de fapte penale’ iar stabilirea în această ţară a fost determinată de ‘regimul juridic sancţionator nerestrictiv în activitatea de prostituţie controlată’, activitate aflată sub ‘umbrela toleranţei şi acceptării publice’.

‘În cursul lunii octombrie 2012 mă aflam în oraşul Schiedam, Olanda, cu prietena mea A.A.E. Ea muncea (n.n. – prostituţie), iar eu trăiam din banii pe care îi făcea ea, în aceeaşi perioadă cu noi, în Rotterdam erau Bitu Mihai Alexandru împreună cu S.Ş. şi Darie Eugen împreună cu D.A.’, a declarat unul dintre martori.

Judecătorii reţin în stabilirea pedepsei aplicate lui Radu Dogaru că acesta provine dintr-un mediu social cu mare potenţial infracţional, caracterizat de nivel scăzut de trai, mai ales din perspectiva educaţiei şi instrucţiei şcolare adecvate unei societăţi moderne şi şanselor reale evoluţiei pozitive sociale individuale.

‘Această influenţă negativă, care nu a fost atenuată în niciun mod, mai ales prin reacţia fermă a organelor judiciare şi a celorlalte instituţii de autoritate publică locală şi statală nu constituie desigur o justificare sau o circumstanţă scuzabilă a săvârşirii infracţiunilor, însă nu pot fi ignorate privitor la persoana infractorului, deoarece ar duce doar la aplicarea unor pedepse în cuantum ridicat, iar pedepsele mari nu constituie în sine nici scopul procesului penal şi nici îndeplinirea necesară a funcţiei de exemplaritate a pedepsei. Instanţa consideră că pedeapsa aplicată trebuie să fie adecvată, necesară şi oportună pentru a-şi putea îndeplini şi funcţia de reeducare necesară prevenirii de noi infracţiuni de către inculpat’, se arată în motivare.

Tablourile intitulate ‘Tete d´Arlequin’ de Pablo Picasso, ‘La Lisseuse en Blanc et Jaune’ de Henri Matisse, ‘Waterloo Bridge’ şi ‘Charing Cross Bridge’ de Claude Monet, ‘Femme devant une fenetre ouverte dite la fiancee’ de Paul Gauguin, ‘Autoportrait’ de Meyer de Haan şi ‘Woman with Eyes Closed’ de Lucian Freud erau expuse într-un muzeu din Rotterdam.