INS: Rata de ocupare a crescut cu 0,2 puncte procentuale în 2013, la 59,7%

Ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate au fost înregistrate pentru bărbaţi (66,8%, faţă de 52,6% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (60,7%, faţă de 58,9% în mediul urban).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,5%, iar rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 41,5%.

Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,9%, la o distanţă de 6,1 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

În anul 2013, populaţia activă a României era de 9,977 milioane persoane, din care 9,247 milioane persoane ocupate şi 730.000 şomeri.

Alte articole

Salarii mai mici cu 200 de lei. Ce români au pierdut bani înainte ca măsurile de austeritate să intre în vigoare

Inflația se apropie de 10 la sută! Cu cât s-au scumpit alimentele și curentul electric. Ce-i așteaptă pe români până la sfârșitul anului

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.302 la mie, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.652 la mie, faţă de 1.020 la mie în cazul bărbaţilor), iar pentru mediul rural şi urban valorile au fost egale, de 1.302 la mie.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (81,7%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,1% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+ 41.000 persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,8%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2013 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 30,9% din populaţia ocupată.

Citeşte şi Producţia industrială a crescut cu 9,4%, în primele două luni din 2014

Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,4%), lucrătorii în domeniul serviciilor (13,6%) precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,1%).

Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,5% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,6% în industrie şi construcţii, iar 42,9% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6613 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,5%), comerţ (18,3%) şi construcţii (10,5%).

Comparativ cu anul 2012, a scăzut semnificativ numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-48 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în învăţământ (-22 mii persoane), în intermedieri financiare şi asigurări (-13 mii persoane) şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termica şi administraţie publică şi apărare (ambele activităţi cu -11 mii persoane fiecare). A crescut însă numărul populaţiei ocupate în transport şi depozitare (+27 mii persoane), în activităţi de servicii administrative (+23 mii persoane) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+12 mii persoane).

În anul 2013, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39 ore pe săptămână – 185.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,6 ore pe săptămână.

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2013 au lucrat cu program parţial 918.000 persoane (9,9%).

Rata şomajului a fost în 2013 de 7,3%, în creştere faţă de anul precedent (7%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,3 puncte procentuale (7,9% pentru bărbaţi faţă de 6,6% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,6 puncte procentuale (8,9% pentru urban faţă de 5,3% pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (23,6%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 7,9%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,8%).

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,4%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 46,4%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul femeilor (48,0% faţă de 45,3% în cazul bărbaţilor) şi în mediul urban (49,1% faţă de 40,8% în mediul rural).

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 14,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,9%.

Citeşte şi INS: Rata şomajului în România a fost de 7,2%, în februarie 2014