Miliţii proruse au ocupat o televiziune din Ucraina, unde au impus difuzarea posturilor ruseşti

„Locuitorii din Kramatorsk nu doresc să vizioneze televiziunea ucraineană care ne insultă în continuu și ne califică drept separatiști. Ei vor să vadă posturile rusești„, a declarat agenției ruse de presă RIA Novosti un reprezentant al insurgenților, potrivit Agerpres.

Este pentru a doua oară când miliții proruse ocupă sediul acestei televiziuni din Kramatorsk, unul dintre bastioanele insurgenților rusofoni care nu mai acceptă autoritatea guvernului de la Kiev. Cu o zi în urmă, o echipă de tehnicieni ucraineni, însoțiți de membri ai Serviciului de Securitate ucrainean, au reușit să restabilească semnalul televiziunii locale. Însă, potrivit unui purtător de cuvânt al acestei televiziuni, unitățile de poliție și ale Ministerului de Interne, care trebuie să asigure securitate edificiului, nu și-au făcut apariția, așa că această clădire este acum din nou ocupată.

Și în orașul învecinat Slaviansk cei peste 120.000 de locuitori pot viziona doar televiziunea rusă, deși justiția ucraineană a interzis difuzarea posturilor rusești, pentru a nu favoriza propaganda în favoarea ideilor separatiste.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest timp, manifestanții rusofoni continuă să ocupe sediul primăriei din Donețk, capitala regiunii omonime, în fața căruia au ridicat baricade și s-au adunat sute de partizani proruși, majoritatea tineri.

Alte articole

Alexandru Rogobete apel către politicieni pentru formarea rapidă a unui guvern funcţional. „Orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici. Deja am început să pierdem”

Gică Hagi a anunțat lotul României pentru meciurile amicale cu Georgia și Țara Galilor. Surprize uriaşe şi cinci debutanţi

În urma negocierilor purtate joi la Geneva, șefii diplomațiilor din Ucraina, Rusia, SUA și UE au semnat o declarație ce prevede dezarmarea acestor miliții proruse, care trebuie să elibereze clădirile ocupate. Guvernul de la Kiev a acceptat în schimb să-i amnistieze pe cei care vor respecta dispozițiile acordului, cu excepția celor care ‘se fac vinovați de crime capitale’. Moscova, care este acuzată de Kiev că incită populația rusofonă din Ucraina la nesupunere, a promis că va coopera în aplicarea acordului care va fi supervizată de observatori OSCE.

Însă reprezentanții autoproclamatei republici populare Donețk condiționează predarea armelor de dizolvarea unor grupări ucrainene naționaliste, precum Sectorul de Dreapta sau Maidanul. Guvernul de la Kiev a respins o asemenea solicitare, dar a promis că se vor ceda mai multe competențe administrative și economice regiunilor, iar rusofonii vor putea în continuare să-și folosească limba maternă.

Pe data de 23 februarie, deputații Radei Supreme (Parlamentul de la Kiev) au abrogat Legea privind bazele politicii de stat în domeniul limbilor, lege din 2012 ce admitea bilingvismul oficial în regiunile în care minoritățile naționale depășesc 10%. Această decizie a provocat proteste în sudul și sud-estul Ucrainei, urmate de alipirea peninsulei Crimeea la Rusia.

Ulterior președintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a dezaprobat abrogarea legii și parlamentul a înființat o comisie pentru elaborarea unei noi legi, documentul fiind deja trimis pentru examinare instituțiilor internaționale, inclusiv Comisiei de la Veneția.