Departamentul pentru Energie: România ar putea deveni independentă energetic în anul 2020

În urma încheierii primei faze de consultare publică pe tema noii strategii energetice a României pentru perioada 2014-2035, Departamentul pentru Energie a elaborat un prim set de concluzii preliminare, care vor face obiectul unor analize complexe şi aprofundate, elaborate în lunile următoare, se arată în comunicat.

De asemenea, Departamentul pentru Energie a finalizat constituirea echipei de proiect care va lucra la elaborarea strategiei energetice naţionale şi care va fi coordonată de către secretarii de stat Karoly Borbely şi Mihai Albulescu.

Intenţia Departamentului pentru Energie, condus de ministrul delegat Răzvan Nicolescu, este de a finaliza nouă strategie energetică a României la începutul lunii octombrie a anului în curs.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, printre principiile care vor sta la baza noului document se arată că este strategic pentru România să păstreze un mix energetic echilibrat, că o bună premisă pentru asigurarea securităţii energetice a ţării.

Alte articole

Raport Heritage Foundation (SUA): Investiţiile americane noi au încetinit în România din cauza legilor date peste noapte şi a instabilităţii politice de la Bucureşti. Recomandări pentru administraţia Trump

Rezultate PISA 2025. Dezastru: România, printre ultimele țări din UE la Citire, Matematică și Științe

„Există perspective reale că România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales, datorită zăcămintelor din Marea Neagră, şi, chiar dacă va continua, cel mai probabil, să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de ţiţei. În perioada 2014-2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani. În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiţi în sectorul transporturilor”, se spune în comunicat.

Acesta precizează că dezvoltarea energiei nucleare este esenţială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creşterea consumului de energie.

România are un potenţial mare în ceea ce priveşte eficientă energetică, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv în domeniul clădirilor.

Piaţa de energie din România ar putea fi integrată în preajma anilor 2019 – 2020 în piaţă Uniunii Europene, în condiţiile în care proiectul creării unei politici energetice europene comune va fi accelerat.

Implementarea regulilor de guvernanţă corporativă în companiile de stat trebuie să fie accelerată şi, în acelaşi timp, să fie completată de realizarea unei analize privind posibilitatea de consolidare a industriei energetice româneşti într-o manieră care să fie viabilă economic şi să ţină cont de orientările strategice ale României în regiune pe termen mediu şi lung.

România trebuie să încurajeze investitorii din domeniul energetic în păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând un cadru stabil şi predictibil.

Potrivit majorităţii celor care au transmis puncte de vedere Departamentului pentru Energie în cadrul primei etape de consultare şi dezbatere publică, România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic.

„Departamentul pentru Energie anunţă pe această cale publicul interesat că următoarele etape de consultare şi dezbatere publică în privinţa strategiei energetice vor fi legate (în ordine) de: Starea actuală a sistemului energetic românesc; Angajamentele asumate de România că stat membru al Uniunii Europene şi în relaţiile cu organismele financiare internaţionale; Scenariile şi trendurile de dezvoltare a sistemului energetic autohton; Opţiunile strategice şi de politică energetică pe care le are România în acest domeniu, mai ales, în actualul context intern şi internaţional”, se mai arată în comunicat.

Citeşte şi Corpul de Control al Departamentului pentru Energie analizează cheltuielile efectuate pentru proiectul Tarniţa