BANCUL ZILEI: Blonda şi peştişorul

O blondă merge cu peştişorul la veterinar.
– Eu cred că este epileptic, îi spune ea veterinarului.
Veterinarul aruncă o privire şi răspunde:
– Mie mi se pare că e destul de liniştit.
– Staţi, că încă nu l-am scos din borcan

***

Anuntul afisat in ziar spunea urmatorul lucru: ” De vanzare: vila langa mare cu 3 etaje, piscina si gradina. Pret – 1$ “.
– Ce prostie ! – a mormait boschetarul si a aruncat ziarul. Mergand mai departe in cautare de hrana, a vazut anuntul pe perete: “Vila de vanzare langa mare, 3 etaje, piscina si gradina. Pret – 1$ “. Probabil e o greseala de tipar…” – s-a gandit el si a mers mai departe. A iesit pe bulevard , iar atentia i-a fost atrasa de un banner imens: “De vanzare vila langa mare, 3 etaje, piscina si gradina. Pret – 1$”.
Boschetarul a devenit foarte curios – oare ce prost a putut sa scrie aceste lucru? – si a decis sa cerceteze aceasta situatie. Nu avea nimic de pierdut, cu exceptia ultimului dolar din buzunar. Ajungand la adresa din anunt, a ramas cu gura cascata vazand acea vila. Timid, a sunat la usa. O femeie frumoasa a deschis usa.
– Imi cer scuze pentru deranj, am vazut anuntul dumneavoastra… Aceasta nu este o gluma?
– Nu, nu, doamne fereste! Totul e corect!
– Si costa 1$? Asa este?
– Da. 1$. Daca sunteti interesat, puteti vedea vila.
Incantat de ceea ce a vazut, a dat ultimul sau dolar si a devenit proprietarul vilei de lux. Dar totusi a vrut sa stie de ce vila are un asemenea pret. La care femeia a zambit si a spus: ”Inainte sa moara, sotul meu a declarat in testament ca-si doreste sa vand vila, iar banii obtinuti din vanzarea sa fie transferati in contul amantei sale. Nu pot sa nu-i indeplinesc ultima dorinta! Anuntul a fost dat acum sase luni, iar dumneavoastra sunteti singurul care a raspuns . Toate cele bune!”, a mai spus femeia, apoi s-a intors si a plecat.
Morala 1: Toti primesc o sansa! Trebuie doar sa credem ca imposibilul e posibil.
Morala 2: Niciodata nu te pune cu o nevasta inventiva!

***

Satul era amenintat de viitura. Toata lumea alerga disperata sa-si salveze bunurile si pe ei insisi din calea prapadului, numai Bula, mai credincios din fire, nu se agita deloc.

Vecinii lui il intreaba: – Ce faci, Bula? Nu vezi ca vin apele peste noi? Fugi, salveaza-te!

– Nici nu ma gandesc! Eu stau aici cuminte, ca ma salveaza Dumnezeu… Zis si facut. Vin suvoaiele peste sat. Bula, se urca pe acoperisul casei si sta si asteapta. Un grup de oameni trece pe langa casa lui intr-o barca de salvare.

– Ce faci, Bula, acolo sus? Sari in barca, ca ai sa te ineci! – Nu, raman aici! Dumnezeu e mare si puternic si ma va salva! – Treaba ta! Mai sta ce mai sta, trece si cea de-a doua barca pe langa el.

– Hai, Bula, sari in barca si salveaza-te!

– Nu, nu! Dumnezeu e mare si ma va salva!

– Ma, Bula, esti nebun, hai odata, ca te ia apa!

– Nu! Pleaca si a doua barca. La cea de a treia barca, povestea se repeta. Apoi, Bula moare inecat si ajunge in Rai. Ajuns la portile Raiului, furios nevoie mare, bate cu putere si cere sa fie lasat sa vorbeasca cu Dumnezeu.

– Pai bine, Doamne! Eu ma rog atata la tine… iti dau toata increderea mea si tu ma lasi sa mor?!?

– Cum ziceai ca te cheama? intreaba Dumnezeu. – Bula. Cauta Dumnezeu in registrul lui si gaseste numele lui Bula. – Mai, Bula, nu stiu cum sa-ti spun… dar la mine aici scrie ca ti-am trimis trei barci!