Arheologii din Cluj vor scana cu tehnologie NASA graniţele imperiului roman

Proiectul are ca scop adunarea de informații de o mare acuratețe, care ulterior ar scuti arheologii de clasicele săpături, care sunt și costisitoare, și extrem de lente. Tehnologia NASA ar ajuta arheologii să scurteze foarte mult din timpul de cercetare și să poată întocmi dosarele necesare pentru a începe procedura de introducere în patrimoniul UNESCO a limes-ului roman, scrie Agerpres.

„Ce caută NASA în această ecuație. Este vorba despre obținerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini satelitare și prin alte tehnici foarte noi de scanare aeriană cu laser și cu alte metode care se aplică de multă vreme în Vest în domeniul protecției patrimoniului arheologic. Această tehnologie este foarte costisitoare, mai ales aplicată pe spații largi. Am aplicat-o și noi pe un spațiu de vreo 10 kilometri pătrați, într-o zonă împădurită, unde monumentele nu pot fi nici măcar puse pe hartă pentru că nu se văd. Ori aceste mijloace moderne, această scanare cu laser din aer, printr-un program special, elimină pădurea din imagine și apare modelul digital al terenului, ca și cum nu ar fi arborii deasupra„, a explicat luni pentru Agerpres profesorul Coriolan Opreanu, care este directorul științific al șantierului de la Porolissum, din județul Sălaj.

Potrivit acestuia, proiectul pe care Academia Română l-a demarat împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai vizează tot parcursul limes-ului roman, care pornește din Banat, de la Dunăre, trece prin Trasilvania, pe Valea Someșului, coboară în marginea Carpaților Orientali și apoi pe Olt în jos până în Muntenia, unde atinge iar Dunărea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Este greu de spus, pot fi sute, chiar mii de kilometri. Cred că într-o primă fază o să ne oprim doar la Transilvania și Banat”, a spus Coriolan Opreanu.

Alte articole

Canicula schimbă calendarul. Experții NASA avertizează că valurile de căldură vor apărea și în afara verii

Andreea Tonciu, despre relația cu nașa ei, Anamaria Prodan. „De când nu mai este cu nașul, nu am mai mers împreună”

Pentru acest proiect, cele două instituții românești vor colabora cu ICOMOS — International Council of Monuments and Sites din SUA, împreună cu care vor încerca să acceseze fonduri internaționale. În acest sens, profesorul Douglas C. Comer, care este director în cadrul acestei instituții, a vizitat România la sfârșitul săptămânii trecute și a participat la mai multe conferințe.

În opinia sa, cercetarea limes-ului roman de pe teritoriul României ar putea aduce la lumină informații noi sau să susțină ipoteze care s-au conturat în ultima vreme în acest domeniu.

„Vrem să comparăm limes-ul roman de aici cu cel din Iordania la care am lucrat foarte mult. Vrem să știm cum a fost afectat limes-ul de teren, care este foarte diferit în cele două țări. Vrem să știm ce resurse protejau ele — de exemplu apă sau terenuri agricole. Și mai este un aspect pe care oamenii se poate să-l fi trecut cu vederea. Începem să ne dăm seama că funcționalitatea limes-ului nu era atât de mult ca să îi țină pe oameni afară, ci de a proteja anumite drumuri comerciale. În Iordania era vorba despre drumurile comerciale pentru mirodenii, iar aici despre Dunăre. Așadar, limes-ul nu era construit doar pentru a-i ține departe pe barbari — nu era așa de simplu — ci de a proteja drumurile și anumite resurse”, a declarat Douglas Comer.

El a spus că un alt lucru pe care vor să îl cerceteze este felul în care au interacționat anumite culturi datorită prezenței limes-ului roman. Profesorul american a explicat că, în Iordania, nabateenii, care erau un trib nomad, au suferit o schimbare uriașă după venirea romanilor și construirea limes-ului.

„Din populație nomadă, pentru că ei erau cei care cărau mirodeniile de-a lungul Peninsulei Arabice, au devenit cultivatori. Odată ce romanii s-au instalat acolo, au început că cultive și să vândă, nu neapărat mirodenii, ci alimente, vin, ulei. Deci și-au schimbat cultura complet și se pare că fără conflicte. Poate că și aici în Transilvania s-a întâmplat același lucru”, a explicat Douglas Comer.

Prezența sa în România se datorează și faptului că el este în prezent unul dintre cei mai buni specialiști în interpretarea scanărilor cu laser în domeniul arheologiei.

Coriolan Opreanu a precizat că ar fi de dorit ca tehnologia de scanare cu laser să poată fi achiziționată și de România, deoarece, în ciuda prețului său destul de mare, în timp ar produce economii și multe beneficii. Arheologul a explicat că este mult mai simplu să sapi doar în anumite puncte cheie pe care le alegi după ce ai o hartă a scanărilor în mână.

„Altădată, arheologii săpau zeci de ani fără să știe unde și când vor ajunge. Acum cu aceste tehnici, geofizică, vezi contururile acestor clădiri și, acolo unde se consideră necesar, se fac săpături în puncte cheie care aduc lămuriri rapide. Este o mentalitate care se aplică de mult în vestul Europei. Investești o singură dată în tehnologie și ea îți aduce informație foarte multă. Este o logică care la noi nu este încă totalmente înțeleasă”, a spus profesorul Coriolan Opreanu.