O editură îţi INDICĂ în CÂTEVA SECUNDE CALITATEA literară a cărţii pe care vrei să o citeşti

Potrivit lui Quentin Pleplé, cofondator al editurii, proiectul este realizat în colaborare cu organisme specializate, precum Liris (Laboratoire d’informatique en image et systemes d’information), pentru a elabora o formulă matematică complexă ce combină tehnicile Data Mining (explorarea de date) şi Big Data (date masive).

Procedeul din spatele acestor calcule este uşor de explicat, scrie Le Figaro. Inteligenţa artificială a maşinii se va dezvolta iniţial pornind de la un panel de 25.000 de lucrări publicate de Short, texte evaluate în prealabil de un minim de cinci cititori. Pornind de la rezultatele primelor teste, editura va începe să înveţe maşina: inteligenţa artificială va procesa datele şi va stabili legături între calitate şi exigenţe.

Computerul va trebui, apoi, să poată evalua singur o carte pe baza unor criterii multiple. Algoritmul poate scana, în vrac, greşelile de ortografie şi punctuaţie, repetarea unor modele semantice (repetări), câmpul lexical (vocabularul, registrul limbii) şi lungimea frazelor şi paragrafelor. Într-o operaţiune mai complexă, el va putea evalua stilul autorului, în funcţie de numărul de adverbe, adjective, pronume, verbe, substantive folosite şi lizibilitatea textului.

Potrivit ziarului francez, fondatorul editurii imaginează deja să vândă mica minune tehnologică altor actori din domeniu, precum bibliotecile şi mass media, potrivit Agerpres.

O astfel de inovaţie ridică, însă, imediat numeroase întrebări de ordin moral. Nu va conduce, oare, în mod inevitabil, înlocuirea omului cu o maşină la o standardizare a peisajului literar? Ce se va întâmpla cu specificul unui autor – Louis-Ferdinand Céline, de exemplu, ale cărui calităţi nu sunt în nici un caz reductibile la suma tuturor acestor criterii stilistice?

Editura încearcă să îndepărteze aceste îndoieli legitime. Reprezentanţii săi spun că nu este vorba de a înlocui comitetul editorial cu o maşină, ci mai degrabă ca aceasta să servească drept filtru-asistent în detectarea, mai puţin a calităţii literare, cât a absenţei calităţii. Aparatul va face o preselecţie de natură să salveze timp preţios pentru editori, care îşi vor putea face apoi munca, de neînlocuit, într-un mod mai eficient.

Invenţia este, oricum, de natură să dea frisoane criticilor literari şi editorilor, comentează Le Figaro.