Klaus Iohannis şi Traian Băsescu – aceeaşi gândire, aceleaşi mesaje

De exemplu, în condițiile în care președintele va refuza în continuarea numirile Rozaliei Biro și lui Claudiu Manda în funcțiile de Ministru al Culturii, respectiv Ministru delegat pentru Buget, nu poate fi ignorată posibilitatea ca la mijloc să existe un mecanism de conlucrare între Traian Băsescu – ACL – Klaus Iohannis pe această temă.

Tripleta Băsescu-Iohannis-Blaga funcționează, și nu doar în acest caz, sub forma unei alianțe, fiecare promovând aceleași mesaje critice la adresa propunerilor făcute de premierul Victor Ponta pentru funcțiile de miniștri.

În acest context, este greu de înțeles de ce Băsescu și ACL resping numirea la portofoliul Culturii invocând, practic, motive etnice, în condițiile în care aceeași problemă (a etniei) este ridicată și în privința candidaturii lui Iohannis la prezidențiale. Una dintre posibilități este ca alianța mai sus menționată să dorească, de fapt, transformarea discuțiilor despre etnia lui Iohannis în temă de campanie, pentru a-l ajuta pe acesta să obțină sprijin din partea maghiarilor.

Totodată, argumentele privind lipsa de experiență a lui Claudiu Manda, care l-ar face pe acesta nepotrivit pentru portofoliul Bugetului, nu stau în picioare, mai ales dacă ne gândim că Traian Băsescu a selectat în trecut pentru Ministerul Finanțelor persoane precum Gheorghe Pogea (fost președinte al PD Hunedoara) și Gheorghe Ialomiţianu, baron local de Brașov.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ciutacu, după ce „Petrov” Băsescu şi-a recăpătat privilegiile: „Haios ar fi să-i repartizeze viloiul lui Iohannis, ăla în care s-au investit milioane de euro”

CCR decide să îi dea înapoi lui Traian Băsescu privilegiile de fost președinte

Un alt exemplu relevant este cazul reducerii CAS, măsură care a fost propusă și solicitată inițial de PNL, chiar și printr-o moțiune de cenzură, dar care a fost ulterior contestată de Traian Băsescu, acestuia alăturându-i-se Klaus Iohannis, care a folosit aceleați argumente pentru a respinge inițiativa Guvernului.

Din păcate pentru Iohannis, decizia de a-l imita pe Traian Băsescu duce la contradicții flagrante. Președintele PNL a declarat la un moment dat că „propunerea de a avea o scădere de 5 puncte procentuale pe CAS este o propunere venită de la noi, de la liberali, în toamna anului trecut”, spunând apoi că „reducerea temporara a CAS nu poate fi altceva decat o „electorata” pentru mediul de afaceri”.

Astfel de confuzii sunt probabil generate de competiția amicală dintre Klaus Iohannis și Traian Băsescu privind rolul de prim-comunicator al alianței acestora. Realitatea este că mesajele comune transmise de președinte și liderul PNL reprezintă un indiciu util privind eventualele strategii pentru campania prezidențială, când Băsescu îl va sprijini pe Iohannis mai întâi indirect – mergând în paralel cu un acord la nivel de opinii, iar apoi direct – anunțându-și intenția de a-i transfera acestuia voturi, dacă va ajunge mai departe în cursa pentru Cotroceni.

Mai mult, putem trece în revistă și controversa privind modificările aduse de actualul Cabinet la Legea Educației Naționale, prin care s-au corectat mai multe probleme moștenite de la guvernarea trecută. Și în acest caz argumentele președintelui Traian Băsescu s-au reflectat în mesajele și activitatea lui Klaus Iohannis, ambii atacând măsura.

Totodată, este foarte posibil ca numărul mic de ieșiri publice ale lui Klaus Iohannis să fie un alt punct în care acesta are o înțelegere cu Băsescu. De exemplu marți, 5 august, ambii au avut activitate media, președintele participând la o emisiunea televizată de la B1 TV, iar liderul PNL susținând o conferință de presă transmisă integral de același post.

Din păcate pentru mulți români care fac parte din electoratul de dreapta, dar care s-au săturat de modul în care Traian Băsescu a ales să facă politică în ultimii 10 ani, Klaus Iohannis se poziționează în acest moment în rolul de continuator al actualului președinte. Numeroasele exemple de mesaje comune și ieșiri publice coordonate lasă de înțeles că PNL, PDL și PMP, respectiv Iohannis, Blaga și Băsescu au interese comune pentru alegerile prezidențiale, iar toată lupta de putere privind nominalizarea unui candidat comun este una amicală, menită să genereze vizibilitate.