Cum să cultivi roşii şi castraveţi pe acoperişul blocului în Bucureşti

Povestea a început în luna februarie a acestui an, atunci când cei de la Asociaţia România în Tranziţie au dezvoltat proiectul pilot Grădini Urbane Comunitare, începând să se gândească tot mai mult la amenajarea unor grădini exact ca cele de la ţară chiar printre blocurile din Capitală sau pe teresele unor clădiri bucureştene.

Laurenţiu Cernat, coordonatorul de proiect, a povestit, pentru Adevărul, că i-a venit ideea să realizeze o astfel de grădină imediat după ce a citit o carte despre cum se grădinăreşte eficient.  „Eu sunt din Brăila şi acolo aveam în faţa blocului o grădină în adevăratul sens al cuvântului. Cultivam castraveţi, roşii, căpşune. Şi atunci mi-am dat seama că se poate aplica şi în Bucureşti“, a declarat Cernat. Voluntarii povestesc că au încercat să amenajeze grădina pe terasa unui bloc oarecare, dar a fost mai complicat să obţină o aprobare în acest sens, îndreptându-se apoi către sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB). După ce şi-au prezentat proiectul în faţa conducerii instituţiei, voluntarii au primit imediat permisiunea să amenajeze inedita grădină. 

Întreţinerea unei grădini urbane este destul de complicată, după cum susţin coordonatorii proiectului. În primul rând, costurile amenajării sunt destul de piperate, iar cei care se încumetă să îşi facă o astfel de grădină trebuie să ţină cont de mai multe lucruri. 

De câteva luni, de când a fost amenajată terasa, au existat şi momente neplăcute în care recolta a fost în pericol să fie distrusă. Cei care au grijă de grădina de pe terasă povestesc că o parte din aceasta a fost distrusă de grindina care a căzut în Capitală în luna mai. Acum, în locul distrus a fost plantată floarea-soarelui. În ceea ce priveşte recolta din neobişnuita grădină, aceasta ajunge la cantinele sociale din Capitală. 

Alte articole

Regula care vizează o anumită categorie de români. Amenda poate ajunge până la 50.000 de euro!

Cum arată viața unui cuplu care a renunțat la Capitală pentru o casă într-un sat din Transilvania: „Am trecut de la 20 de metri pătrați la o curte de 2.000 de metri pătrați”