Intră România în război? Ministrul de externe ucrainean cere NATO şi UE sprijin militar

Conflictul de patru luni din estul Ucrainei a ajuns în fază critică şi un lider separatist a anunţat sâmbătă că rebelii din Ucraina au primit noi echipamente militare şi trupe instruite în Rusia, şi că vor lansa o mare contraofensivă împotriva forţelor guvernamentale.    

Klimkin a declarat pentru postul de radio german Deutschlandfunk că UE şi NATO trebuie să ia în considerare ceea ce ar putea şi ar face dacă regulile se încalcă, adăugând că acesta a fost cazul când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în martie şi este de asemenea valabil acum pentru acţiunile Rusiei la Doneţk şi Lugansk.      

‘Este o întrebare foarte grea pentru Uniunea Europeană şi NATO: Ce pot face ele practic… în cazul unui război în Europa /declanşat/ de o ţară europeană?’, a afirmat el, potrivit unei transcrieri a interviului ce va fi difuzat duminică.     

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Şi de aceea, dacă vor spune +Nu putem face mare lucru acolo+, aceasta dă naştere la întrebarea: Cum poţi fi văzut în continuare ca un partener responsabil?’.    

Alte articole

Rusia anunță că a lovit ținte logistice și de transport în Ucraina. O navă cargo, atacată în Marea Neagră, în apropiere de Odesa

Atac masiv în Ucraina în noaptea alegerilor din SUA. Rusia a lansat 310 drone, inclusiv la Odesa, cel mai apropiat oraş de România

Întrebat dacă el cere UE şi NATO ajutor militar, Klimkin a spus: ‘Da, desigur. Avem nevoie de ajutor militar pentru că dacă avem un astfel de ajutor, ar fi mai uşor pentru trupele noastre să acţioneze pe teren’.    

El a menţionat că Ucraina se confruntă cu o situaţie economică şi financiară dificilă încât are nevoie de ajutor chiar acum, pe care l-ar rambursa ulterior. Pe lângă un ajutor direct, ţara are nevoie de asemenea ca UE să o ajute în implementarea reformelor, a notat Klimkin.     

El a mai afirmat că NATO trebuie să adopte o nouă strategie faţă de Ucraina. Întrebat ce speră de la summitul NATO planificat în septembrie, el a spus că ar dori ca Ucraina să obţină sprijin politic, mai mult ajutor pentru trupele sale, ajutor în reforme şi ajutor în domenii ca ‘lupta împotriva terorismului’ şi securitatea cibernetică.     

Dar Klimkin a subliniat că nu este vorba ca Ucraina să devină membru NATO în acest moment, deoarece duce lipsă de consens în această chestiune acasă.     

El a mai spus că pericolul unei invazii ruse este omniprezent, adăugând că trupele ucrainene au fost vizate de tiruri trase de pe teritoriul rus aproape zilnic şi că Rusia a adus mercenari şi arme în ţară.     

Vineri, Ucraina a anunţat că artileria sa a distrus o parte dintr-o coloană blindată ce intrase pe teritoriul ei din Rusia peste noapte. Ea a declarat că forţele sale au intrat sub tiruri de artilerie trase din Rusia, în ceea ce pare a fi o escaladare militară majoră între cele două state ex-sovietice.     

Ucraina ‘va lupta până în ultimul moment’ pentru Crimeea, Doneţk şi Lugansk, a subliniat Klimkin. Întrebat de ce Kievul nu a declarat stare de război, el a spus că aceasta ar înrăutăţi condiţiile populaţiei întrucât aşa-numiţi ‘comandanţi de război’ şi-ar asuma atunci responsabilitatea pe teren şi unele legi nu s-ar mai aplica.     

Klimkin urmează să se întâlnească cu omologii săi rus, german şi francez duminică la Berlin pentru a discuta despre criza din Ucraina. Guvernul francez a declarat că speră ca reuniunea să fie primul pas spre un summit de pace Ucraina-Rusia, aminteşte Reuters.