Matematica, folosită în adaptarea plantelor la schimbările climatice

Aceste studii sunt extrem de importante în contextul în care zonele uscate reprezintă 40% din suprafaţa pământului şi sunt locuite de 2,5 miliarde de persoane. Caracteristicile acestor zone sunt frecventa penurie de apă, seceta şi degradarea solului, fenomene care se vor acutiza dacă va continua procesul de modificare a climei, scrie Agerpres.

De aceea, la un recent seminar organizat în Maroc, matematicieni renumiţi au analizat împreună cu oameni de ştiinţă modul în care matematica poate contribui la accelerarea căutărilor în băncile de date genetice din domeniul plantelor pentru a identifica caracteristicile rezistente la schimbarea climei. „Asistăm la o răspândire mai mare decât în trecut a bolilor şi problemele legate de creşterea temperaturilor sunt mai preocupante ca înainte”, a explicat Abdallah Bari, de la Centrul internaţional din Siria de cercetări agricole pentru zone uscate.

Abdallah Bari este unul dintre autorii unui studiu, publicat anul trecut, în care se prezenta algoritmul cu care s-a reuşit identificarea cu succes a trăsăturilor de rezistenţă la secetă pentru bob. Modelul – cunoscut sub numele de „Focused Identification of Germplasm Strategy” (Figs) – a mai fost utilizat cu bune rezultate şi pentru găsirea, pentru prima dată, a materialului genetic rezistent la unul dintre cei mai mari dăunători ai cerealelor, Diuraphis noxia.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La nivel global, există 1.700 de mari bănci de material genetic de plante agricole, care conţin peste şapte milioane de mostre, astfel încât idenficarea celor utile pentru rezistenţa la uscăciune este extrem de dificilă, fiind comparată de specialişti cu încercarea de a găsi acul în carul cu fân. Matematica este chemată să soluţioneze tocmai acest lucru: găsirea mai rapidă a mostrelor pentru care probabilitatea de a avea caracteristicile dorite este cea mai mare.

Alte articole

Cum a ajuns un olimpic la matematică să lucreze într-un supermarket. Povestea tristă a lui Matteo: „A fost prea mult pentru mine”

Fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, îi cere demisia lui Ilie Bolojan: „Trebuie să plece înainte să pună definitiv agricultura românească pe butuci” VIDEO

În absenţa unui model matematic de acest gen, cultivatorii de plante nu pot decât să utilizeze metoda clasică de „încercare şi eroare” care presupune selecţia pe bază de încrucişare a diferitelor tipuri de plante şi care necesită mult mai mult timp.

Citeşte şi Povestea POMULUI care face 40 de FRUCTE DIFERITE: Am îmbinat ARTA cu AGRICULTURA FOTO