Torţionarul Ioan Ficior a fost trimis în judecată

Ioan Ficior a fost pus sub urmărire penală în octombrie 2013, în urma unui denunţ depus de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care îl acuza de faptul că, în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, în urma căruia au murit 103 persoane.

‘Chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deţinuţilor politici, regimul de detenţie instituit prin acte normative menţionate (reducerea raţiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete), dar şi prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi), conţine premisele exterminării persoanelor deţinute’, se arăta într-un comunicat al Parchetului difuzat în octombrie 2013.

Procurorii mai susţineau că, din mărturiile foştilor deţinuţi, a rezultat faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ioan Ficior, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei de muncă Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi (deţinuţii nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme); obligarea deţinuţilor de a depăşi norma de muncă cu orice preţ şi pedepsele crunte primite pentru nesupunere. Printre pedepsele aplicate se aflau: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Faptul că la Periprava era organizat un adevărat lagăr de exterminare este confirmat şi de numărul şi cauzele morţilor deţinuţilor, fiind înregistrate 103 cazuri de deces. Printre cauzele deceselor se numără aşa numitele ‘boli ale mizeriei’, precum enterocolită, tuberculoză, afecţiuni ale aparatului digestiv şi excretor, afecţiuni cardiace. Actele săvârşite de inculpat în perioada în care a deţinut funcţia de comandant şi locţiitor de comandant al Coloniei de muncă Periprava întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 439 lit. j) din noul Cod penal, infracţiuni contra umanităţii, respectiv persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional”, explicau procurorii.

Alte articole

Cristian Mungiu era cât pe ce să rămână fără Palme d’Or! Pățania incredibilă a regizorului după ce s-a întors de la Cannes: „ M-a întrebat ce am acolo…”

Românii nu mai vor să împrumute statul ca înainte. Scădere de aproape 4 miliarde de lei la achiziția de titluri de stat FIDELIS și TEZAUR față de 2025