Ţiganii de bine: Cum îşi scapă SATUL de MIZERIE şi violenţă un PRIMAR ROM din Ungaria

Cserdi, o localitate de 430 de locuitori majoritar romi situată în sud-vestul Ungariei, încarna în urmă cu zece ani majoritatea clişeelor privind mizeria, inactivitatea şi violenţa care sunt folosite pentru portretizarea acestei minorităţi. ‘Eram ca teroriştii arabi locali, toată lumea se temea de noi’, a spus Laszlo Bogdan, de 40 de ani, care a crescut în sat.

O prejudecată larg răspândită în Ungaria, unde minoritatea romă, una dintre cele mai importante din Europa, reprezintă 7% din cei zece milioane de locuitori, conform Consiliului Europei, şi are de suferit din cauza unui nivel de trai sub medie, precum şi din cauza unor puternice discriminări, scrie AFP.

Fără ajutoare sociale

Ales prima dată în 2006, Laszlo Bogdan a încercat ‘să schimbe percepţiile’ şi să alunge din rândul populaţiei sentimentul de fatalitate. Cu metode fără compromisuri, el a început printr-o reducere drastică a ajutoarelor sociale.

Alte articole

Locuri de muncă disponibile în mai multe domenii. Unde se pot angaja românii în primăvara anului 2026

Care sunt cele mai căutate meserii din România. Peste 30.000 de locuri de muncă sunt disponibile în luna martie

Citeşte şi Substantivele „rom” şi „ţigan”, modificate în noua ediţie a DEX-ului. VEZI SEMNIFICAŢIILE

Profitând de un program naţional pentru muncă, el a favorizat în paralel crearea a 72 de locuri de muncă în agricultură în cultivarea roşiilor, ardeilor şi cartofilor pe terenuri neexploatate.

În plus, muncipalitatea a încurajat instalarea de toalete în casele cele mai sărace alocând subvenţii şi i-a stimulat pe locuitori să realizeze lucrări pentru a obţine fonduri. Astfel, o proprietate privată de 1.000 de metri a fost defrişată şi desţelenită de populaţia din sat, contra cost. Iniţiativele au dus la reducerea ratei criminalităţii, potrivit poliţiei, şi au adus beneficii întregii populaţii, romi sau unguri.

Jozsefne Takacs, o locuitoare care nu este de etnie romă, susţine că i-a crescut de trei ori puterea de cumpărare renunţând la un ajutor social de 22.000 de forinţi (69 de euro) pentru o slujbă nou creată în agricultură.

‘Severitatea lui a fost salutară. A făcut să scadă numărul de furturi‘, îşi exprimă satisfacţia la rândul ei Erzsebet Kata, de 29 de ani, angajată într-una dintre noile sere, mărturisind totuşi că a fost foarte sceptică la început privind şansele de reuşită ale noului primar.

Citeşte şi Ilie Năstase şochează în presa italiană: Sunt ţigan român

Laszlo Bogdan a mers şi mai departe, ducându-i pe tinerii romi să viziteze o închisoare pentru a le arăta ce-i aşteaptă dacă nu încearcă să-şi clădească un viitor, în timp ce pe adolescente le-a dus să viziteze o universitate din Budapesta, pentru a le arăta că există o alternativă la sarcinile timpurii, frecvente în comunitate.

Nu este un miracol faptul că ţiganii muncesc

De asemenea, primarul a întărit considerabil controlul social. În biroul său, primarul are foi mari de hârtie pe care ţine socoteala veniturilor şi cumpărăturilor fiecărei gospodării, pentru a-şi ajuta consătenii ‘să-şi controleze cheltuielile’.

Gabor Volcsanyi, un informatician care munceşte pentru mai multe colectivităţi din regiune, susţine că originea romă a lui Laszlo Bogdan dă o greutate particulară iniţiativelor sale. ‘Este prea uşor să te plângi tot timpul, să arăţi politicienii cu degetul pentru că nu ai ce pune în gură’, susţine el.

Invitat frecvent în străinătate pentru a vorbi despre metodele sale neortodoxe şi bazate pe voluntariat, primarul, care afirmă că nu a avut propria pereche de pantofi până la 13 ani, respinge formularea mass-media ungare ‘miracolul de la Cserdi’. ‘De ce este un miracol faptul că ţiganii muncesc?‘, se întreabă el.

Edilul şef al satului are în continuare proiecte pentru satul său. El vrea să atragă investitori şi intenţionează să deschidă anul viitor un restaurant specializat în ‘romburger’. ‘Este versiunea ţigănească a hamburgerului’, explică el.