CĂTĂLIN TOLONTAN răspunde la provocarea lui Mircea Badea dacă este colaborator al SERVICIILOR SECRETE

„Tot aseară, Mircea Badea mi-a pasat „o leapșă”. Să spun public dacă am vreo treabă cu serviciile secrete, dacă sînt ofițer acoperit. Cred că omul n-a insinuat nimic, pur și simplu s-a enervat, în virtutea veșnicei lui urticarii la adresa pozițiilor mele publice. Răspunsul e simplu: nu am avut, nu am și nu voi avea! În opinia mea, serviciile secrete și presa conviețuiesc într-o democrație. Dar niciodată în aceeași persoană.„, scrie Cătălin Tolontan pe blogul personal.

Jurnalistul comentează de asemenea anunţul lui Robert Turcescu potrivit căruia a fost ofiţer sub acoperire.

„Ieșirea aiuritoare de duminică seara a lui Robert Turcescu, spovedanie sau ce-o fi ea, redeschide o discuție care merită purtată calm, în ciuda nebuniei din jur. Calmul e valoros mai ales cînd nebunia e la putere. Povestea agenților acoperiți din presă.  „Pînă la urmă, care-i problema? Turcescu a fost ofițerul unui serviciu secret românesc și și-a făcut în paralel și treaba de jurnalist!”, spun mai multe voci din public și chiar din media. Cum care-i problema? Problema e că misiunile și cultura acestor două meserii se bat cap în cap. Angajații serviciilor de informații se ocupă cu secretele, jurnaliștii, cu dezvăluirea secretelor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ofițerii sînt obligați să păstreze pentru ei și pentru superiori ceea ce află în exercițiul misiunii, în timp ce la jurnaliști e taman invers: ei sînt obligați să publice ceea ce află.

Alte articole

Mircea Badea acuză Pro TV că ar fi determinat ONG-ul „Salvați Copiii” să facă plângere la CNA pentru mutarea emisiunii „Insula iubirii” la o oră mai târzie: „Salvăm copiii, dar și Pro TV-ul”

Luca Niculescu: „Nu cred că PNL intră în guvern, dar mai sunt și alte soluții. Putem avea un guvern hibrid. Rolul meu nu este să fac aceste partide să se iubească”

Robert Turcescu riscă închisoarea după autodenunţ. Deputat, fost ofiţer MApN: Pe mine nu m-a convins

Jurnalistul mai spune că, „în convenția dintre societate și jurnalist nu e treaba presei să apere secretul de stat, ci să-l dezvăluie dacă o face în numele unui interes public! Dar, atenție, asta e treaba unui jurnalist, nu a unui președinte de țară șef peste servicii secrete și de la care a pornit toată această rostogolire a insinuărilor, aproximărilor și zvonurilor”.

„Asta a ajuns România. Țara în care polticienii sînt mai violenți în limbaj decît jurnaliștii și cea în care președintele lansează asupra unui grup de oameni asemenea acuze pe care nici un ziarist, deși conform legii presa poate exagera!, n-ar fi îndrăznit să o pronunțe.

Greu de spus în acest moment dacă criza mistică a lui Robert Turcescu e un bluf sau un moment al adevărului rostit de un om supus unor presiuni. Indiferent însă, serviciile trebuie să realizeze care este riscul imens al infiltrării oamenilor în presă. Asta cu serviciile și cu presa e delicată. Dar, de fapt, presa și serviciile își pot face meseria în numele unui bine public doar dacă nu fuzionează! Cînd se unesc, e ca și cum avocatul apărării și procurorul s-ar contopi ca instituții.

Dacă ești ofițer acoperit nu mai poți fi, pe bune, ziarist. Dar nu cu prezervarea regulilor jurnalismului se ocupă serviciile. Le poate durea în cot de redacții. Însă nu cumva acest caz arată că, băgîndu-și degetele unde n-ar trebui să fie, și-o iau în barbă?! Istoria arată că, dacă ești ziarist recrutat de un serviciu, mai devreme sau mai tîrziu vei băga în belea taman comunitatea informațiilor. Adică pe angajatorul tău din umbră. Cînd legitimezi dublu un ziarist nu e ca și cum ai angaja un salvamar. Posibila compromitere a acoperirii devine un spectacol jurnalistic că asta e mediul în care ai vrut să pătrunzi!

REACŢII după confesiunea lui ROBERT TURCESCU: „A fumat ceva naşpa”, „Face un joc operativ”, „Mă simt lezat”

Iar potențiala utilitate a unui agent acoperit în presă, discutabilă oricum, serios, ce nevoie ar avea Armata de un realizator TV plătit „pe neve”?, se transformă în pagube însutite! Recrutarea unui jurnalist se întoarce împotriva ta întotdeauna. Da, pe vremea imperiilor coloniale circulau britanici sau francezi cu legitimații de jurnaliști prin toată Asia ocupîndu-se de cu totul altceva decît de presă, dar de atunci au trecut cîteva sute de ani!

Armata tace de aproape 24 de ore de cînd au apărut „documentele” pe blogul lui Turcescu. În mod normal, dacă totul e un bluf, MApN ar putea să spună: „Ziariștilor, ia jucați-vă voi cu cercul mai încolo că noi aici ne ocupăm de lucruri serioase!”.

Cum o fi să te afli acum în misiune ca ofițer român acoperit la Amman, în Bagdad sau la Damasc și să vezi la televizor că ne jucăm de-a deconspirarea în direct?! În profesia de ofițer sînt unii care chiar nu se joacă sau, mai exact, își joacă viața. (…)

Astăzi, apare un nou scandal. Vorba lui Cristi Pantazi, redactorul-șef de la Hotnews, cu care am vorbit la telefon, întrebîndu-ne la ce Dumnezeu asistăm: „Robert Turcescu a moderat dezbaterea finală la prezidențiale din 2009. Adică a moderat-o serviciul secret al armatei, un serviciu secret afiliat la NATO și elogiat pe merit de către Pentagon?!”. Indiferent cum se va derula mai departe această nebunie, e termenul cel mai apropiat de ceea ce simt cei care o urmăresc, o parte a răului e deja produsă.

Rememorarea scenei din 2009 devine azi insuportabilă în absurdul ei. Băsescu – Geoană – Turcescu: oare cîte servicii erau pe acea scenă televizată, practic ultima trambulină spre Cotroceni?”, scrie Tolontan.

C.T. Popescu, despre confesiunea lui ROBERT TURCESCU: Sunt uluit de acest DELIR MISTIC

Duminică seara, Mircea Badea s-a gândit să dea și o „leapșă” unui coleg de trust, pe tema la modă a ofițerilor acoperiți.

Astfel, Badea i-a cerut lui Cătălin Tolontan, redactorul șef al GSP, să spună dacă este sau nu ofițer acoperit.

„Ziceți domnu’ Tolontan, sunteți sau nu sunteți colaborator al vreunui Serviciu secret din România. Dar ziceți repede”, a spus Badea, care a adăugat repede – „pentru a preîntâmpina vreo întrebare” – că el unul nu este „acoperit”.