Magistraţii din dosarul ICA, atacaţi după condamnarea lui Dan Voiculescu, apăraţi de CSM

De asemenea, plenul CSM a sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului cu privire la modul în care la anumite posturi de televiziune au fost făcute afirmaţii referitoare la dosarul ICA.

Potrivit unui comunicat al CSM, la data de 13 august 2014, vicepreşedintele CSM, Gheorghe Muscalu, a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea de verificări pentru a se stabili dacă şi în ce măsură a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor implicaţi în dosarul ICA (soluţionat de către Curtea de Apel Bucureşti) şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, ca urmare a apariţiei în mass-media (Antena 3, Jurnalul Naţional, Agerpres, Q Magazine, RTV, Corect News, România liberă) a unor multiple articole şi comentarii cu privire la activitatea de judecată desfăşurată la nivelul CAB, precum şi cea de urmărire penală realizată de procurorii DNA.

CSM a sesizat inspecţia judiciară pentru apărarea magistraţilor atacaţi după condamnarea lui Dan Voiculescu

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Nicușor Dan subliniază că încrederea românilor în Justiție nu se câștigă ”cu încă un scandal”. ”Să îmbunătățească sau să scoată din nefuncționare niște mecanisme”

Judecătoarea care a oprit activitatea ROMATSA rămâne deocamdată în funcție. CSM decide la 9 septembrie dacă o suspendă sau nu

De la data înregistrării şi până la soluţionarea definitivă, cauza a parcurs etapele procesuale prevăzute de lege şi a făcut obiectul mai multor verificări realizate de Inspecţia Judiciară. Aceste verificări au vizat durata procedurilor judiciare, precum şi respectarea dispoziţiilor legale aplicabile la repartizarea şi instrumentarea cauzei, inspectorii judiciari constatând că au fost respectate toate dispoziţiile legale.

‘Pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor, magistraţii au nevoie de încrederea opiniei publice, iar afirmaţiile, opiniile şi aserţiunile prin care a fost sugerată implicarea politicului în justiţie sunt de natură a submina autoritatea judecătorească şi aduce atingere independenţei şi prestigiului sistemului judiciar. Aprecierile şi opiniile formulate ori preluate de reprezentanţii mass-media, de genul ‘abuz politic şi judiciar’, au pus în discuţie existenţa unei implicări directe şi fără echivoc a politicului în justiţie, ceea ce este de natură să afecteze imaginea sistemului judiciar. Astfel, prin afirmaţiile ‘justiţia lui Traian Băsescu’, ‘condamnare plănuită’ şi ‘executată din Palatul Cotroceni şi din alte palate ale justiţiei’, ‘au avut comandă’ etc., se induce ideea că magistraţii răspund la comenzi politice şi că, în consecinţă, justiţia penală în procesul în discuţie se face cu încălcarea principiului egalităţii părţilor în procesul penal, ca element esenţial al dreptului la un proces echitabil’, declară CSM.

CSM mai arată că susţinerile publice în sensul cărora justiţia este influenţată de factorul politic şi că hotărârea definitivă prin care a fost soluţionată cauza este o hotărâre politică şi neîntemeiată subminează autoritatea judecătorească şi aduce atingere independenţei sistemului judiciar.

Inspectorii judiciari au concluzionat că, în perioada 8 – 11 august 2014, ‘s-a realizat o campanie de presă cu scopul de a discredita magistraţii implicaţi în instrumentarea şi soluţionarea dosarului ICA şi modul de funcţionare a sistemului judiciar în ansamblul său, precum şi pentru inducerea ideii unei funcţionări anormale şi incorecte a acestuia, în sensul că dosarul ar fi fost instrumentat într-un alt cadru decât cel prevăzut de legislaţia penală’.

În consecinţă, plenul CSM a reţinut că ‘prezentarea către opinia publică a unor presupuse suspiciuni şi informaţii nereale privind nerespectarea legii de către magistraţi în instrumentarea dosarului ICA, cu depăşirea limitelor admisibile ale discursului public şi libertăţii de exprimare, are drept consecinţe atingerea independenţei magistraţilor implicaţi în soluţionarea cauzei, a independenţei sistemului judiciar în ansamblul său şi, implicit, alterarea încrederii cetăţenilor în funcţionarea sistemului judiciar’.