Beneficiile uimitoare ale MUSTULUI

Nutriţioniştii atrag atenţia, cu precădere, asupra proprietăţilor sale antioxidante, datorită cărora mustul ameliorează circulaţia sangvină, scade riscurile de maladii cardiovasculare, de obezitate și de diabet de tip 2.

Protejează neuronii

Studiile arată că mustul menţine în bună stare neuronii, limitând pierderea celulelor cerebrale. O dietă din care nu lipseşte mustul blochează, parţial, evoluţia maladiei Alzheimer. Se pare că există o legătură directă între consumul de must şi memorie, capacitatea motrică şi facultăţile cognitive.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Păstrează tinereţea celulelor

Alte articole

Irina Loghin dezvăluie secretul unui must limpede și dulce. Cum reușește să îl păstreze un an întreg

Cum își controlează Gabriela Cristea poftele alimentare după tratamentul pentru obezitate. „Mă gândesc la un croissant de o lună de zile”

Polifenolii şi antioxidanţii blochează efectul nefast al radicalilor liberi asupra celulelor. Aceşti radicali, în exces, sunt principalii responsabili ai îmbătrânirii ţesuturilor – mai ales la nivelul pielii.

Accelerează tranzitul intestinal

Acidul tartric provenit din struguri are capacitatea de-a regla digestia. Prin urmare, câteva pahare de must pot să combată, în mod eficace, constipaţia cronică.

Are grijă de inimă, scade hipertensiunea arterială şi diminuează riscul accidentelor vasculare

Prin îmbunătăţirea circulaţiei sangvine, a elasticităţii arteriale şi a funcţiei vasculare, consumul de must te ajută să eviţi oboseala cardiacă şi te pune la adăpost de accidentele vasculare cerebrale. Polifenolii reduc riscul de formare a cheagurilor de sânge şi oxidarea colesterolului „rău“ – una din principalele cauze ale fixării acestor plachete pe pereţii arterelor.

Blochează luarea în greutate

Compusul din must numit resveratrol diminuează luările în greutate, împiedicând astfel apariţia diabetului de tip 2 şi a obezităţii. Polifenolii din must stimulează sistemul imunitar şi reduc leziunile inflamatoare care pot să apară la nivelul celulelor pancreasului, producătoare de insulină.