State europene, între care şi România, criticate pentru „reticenţa” în lupta împotriva rasismului faţă de romi

State europene, între care şi România, sunt criticate pentru „reticenţa” în lupta împotriva rasismului faţă de romi, potrivit unui raport publicat joi de un ONG.

‘Situaţia romilor astăzi nu este mai bună decât era în urmă cu 40 de ani, în multe feluri chiar s-a înrăutăţit’, se arată în raportul publicat de Forumul European al Romilor şi Nomazilor (FERV), o organizaţie cu sediul la Strasbourg şi care are un acord de parteneriat cu Consiliul Europei.

De la primul document consacrat acestor probleme în 1969, diferite instituţii ale Consiliului Europei au adresat statelor membre numeroase ‘recomandări’ care au vizat îmbunătăţirea vieţii cotidiene a romilor şi lupta împotriva discriminării romilor, menţionează raportul, potrivit căruia aceste recomandări au condus cu certitudine la ‘conştientizarea situaţiei’, dar multe dintre ele nu au fost aplicate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Chiar mai gravă este reticenţa anumitor state membre de a pune în practică decizii obligatorii din punct de vedere juridic’, cum ar fi cele ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, se arată în raport.

Alte articole

Caz de rasism în Bucureşti: o studentă la Medicină din Camerun, refuzată de o şoferiţă de ride-sharing. „Ce cauţi în România?”

Declarații dezgustătoare ale tânărului care a agresat un livrator bengalez în București: ”Nu pot respira același aer cu subumanii ăștia”

‘Există o lipsă de voinţă politică, majoritatea ţărilor nu consideră problema romilor ca fiind prioritară sau spun că nu sunt bani pentru a ameliora situaţia’ acestora, menţionează de asemenea FERV, care evocă persistenţa unei ‘foarte mari intoleranţe’, chiar a unui ‘rasism’ împotriva romilor, de multe ori folosiţi drept „ţapi ispăşitori” de către clasa politică.

Deşi ‘situaţia este dificilă peste tot în cele 47 de state ale Consiliului Europei’, ONG-ul menţionează în special şase ţări unde situaţia i se pare îngrijorătoare.

În România, afirmaţiile care îi stigmatizează pe romi sunt ‘frecvente în discursul politic’, în timp ce în Slovacia romii suferă de ‘inegalitate’ în materie de condiţii de locuit şi de ‘segregare’ la şcoală, a indicat Comisia Antirasism a Consiliului Europei în două rapoarte recente.

‘Segregarea’ este de asemenea un fenomen întâlnit în şcolile din Cehia: Praga a fost condamnată pentru aceste practici de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2006, şi ‘de atunci nimic nu s-a schimbat’, menţionează FERV.

În Germania, o lege recent adoptată va facilita expulzarea solicitanţilor de azil din Serbia, Macedonia şi Bosnia-Herzegovina. Dar marea majoritate a acestor solicitanţi sunt de etnie romă, foarte săraci, victime ale discriminării în ţările lor.

În Macedonia, romilor li se confiscă paşapoartele pentru a nu pleca în UE unde să ceară azil, a criticat în septembrie Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR). În Ungaria, o municipalitate a organizat într-o manieră ‘discriminatorie’ expulzarea unor romi.

În afară de aceste ţări, FERV citează de asemenea cazul Franţei, unde mai mulţi aleşi au făcut recent afirmaţii împotriva romilor.

În iulie 2013, fostul preşedinte al Frontului Naţional (FN) Jean-Marie Le Pen a calificat drept ‘iritantă’ şi ‘mirositoare’ prezenţa romilor la Nisa (sud-est). Câteva zile mai târziu, în cursul unei altercaţii cu nomazi, viceprimarul din Cholet (centru-vest), Gilles Bourdouleix, afirma că Hitler ‘nu a ucis poate suficient de mulţi’, afirmaţii care i-au adus o amendă de 3.000 de euro.

În noiembrie 2013, primarul UMP (dreapta) din Roquebrune-sur-Argens (sud-est), Luc Jousse, regreta faptul că pompierii au sosit prea repede pentru a stinge un incendiu declanşat într-o tabără de romi.