Curtea de Apel Bucureşti cere dosarul lui Vişinescu de la CNSAS

UPDATE: Curtea de Apel Bucureşti a decis miercuri trimiterea la CNSAS a unei adrese prin care cere dosarul personal al fostului comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, care a fost citat cu mandat de aducere la instanţă.

Pentru următorul termen, stabilit pe data de 19 ianuarie, vor fi citaţi mai mulţi martori, cât şi părţile civile constituite în acest dosar.

Vişinescu nu a dorit să dea declaraţii nici la sosire, nici la plecarea de la CAB, în timp ce în sala de judecată a spus că doreşte să dea declaraţii, „pentru că nu este nimic adevărat”, însă îşi rezervă acest drept pentru un termen ulterior.

„Vreau să mi se dea posibilitatea să infirm acuzaţiile”, a spus Alexandru Vişinescu după ce grefierul a citit acuzaţiile întocmite de procurori, care spun că la Râmnicu Sărat s-a instituit un regim pentru „exterminarea unor grupuri de oameni pe criterii politice”.

Potrivit rechizitoriului, deţinuţii de la Râmnicu Sărat erau treziţi la ora 5,00 în fiecare zi şi puşi să stea în picioare sau pe un scaun până la ora 22,00, iar această lipsă de activitate „a avut un efect devastator asupra stării psihice a acestora”.

De asemenea, deţinuţilor li se aplicau corecţii disproporţionate faţă de faptele comise sau erau pur şi simplu bătuţi fără vreun motiv, li se refuza acordarea îngrijirilor medicale, iar condiţiile din camere erau vitrege, patul constând dintr-un cadru de fier, o scândură şi o pătură total insuficientă pentru a-i încălzi pe deţinuţi, în special iarna, având în vedere că ferestrele nu se închideau.

La termenul de miercuri a fost audiată şi soţia fostului deţinut de la Penitenciarul Râmnicu Sărat, Ion Eremia – Elena Eremia – care a povestit că soţul ei a intrat în închisoare cu greutatea de 82 kg, iar când a fost eliberat avea numai 30 de kg.

Nicoleta Eremia a mai spus că timp de trei ani cât s-a aflat la Râmnicu Sărat, soţul său nu a putut comunica cu familia, aceasta crezând că este mort.

Ea a mai povestit că după ce a fost eliberat, soţul său a suferit o puternică depresie, fiind marginalizat de către societate şi neacordându-i-se pensie şi din acest motiv a încercat să se sinucidă, tentativă eşuată.

Tot miercuri s-a citit şi declaraţia lui Alexandru Vişinescu dată în cursul urmăririi penale de la Parchetul General din data de 14 ianuarie, în care acesta neagă acuzaţiile din rechizitoriu.

Instanţa a respins miercuri cererile de scoatere din dosar a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor Publice ca părţi responsabile civilmente, deoarece „aspectele invocate în cereri au legătură directă cu soluţionarea cauzei de faţă”.

Alexandru Vişinescu a venit la Curtea de Apel Bucureşti în jurul orei 10.00, fiind însoţit de două persoane. Acesta a fost dus în sala de judecată, unde aşteaptă să înceapă procesul.

Instanţa a dispus ca Alexandru Vişinescu să fie adus, la termenul din 5 noiembrie, cu mandat, întrucât în 22 octombrie nu a fost prezent şi nici nu a făcut dovada faptului că nu poate să vină la proces.

La termenul din 22 octombrie, instanţa a pus în discuţie necesitatea instituirii unor măsuri asigurătorii pe locuinţa şi acţiunile deţinute de Vişinescu, dar şi poprire pe o treime din pensia acestuia, în vedere recuperării unui eventual prejudiciu, potrivit Agerpres.

Avocatul lui Vişinescu s-a opus acestor măsuri, susţinând că fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat deţine doar o garsonieră.

CITEŞTE ŞI Victimele torţionarului Alexandru Vişinescu cer DESPĂGUBIRI de mii de euro

La proces a fost prezentă Nicoleta Eremia, soţia fostului general Ion Eremia, închis la Penitenciarul Râmnicu Sărat, aceasta fiind constituită parte civilă în dosar. Ea îi cere lui Vişinescu daune morale şi materiale în cuantum de 100.000 de euro.

Nicoleta Eremia a fost de acord cu sechestrul pe bunurile lui Vişinescu, susţinând că „nu poate să plece din lumea asta şi să nu răspundă”.

Instanţa a decis ca statul român, prin Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, să fie introduse părţi responsabile civilmente.

Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis pe 18 iunie în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politici.

Procurorii susţin că, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.

Astfel, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minimum de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate.

Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate.