ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Le Monde: Mesagerul anticorupţiei, ales preşedinte în România

Scrutinul a fost crucial intr-o tara estica unde temerile ca succesorul partidului comunist (PSD) ameninta sa preia din nou controlul asupra justitiei independente.

Succesul lui Klaus Iohannis in turul al doilea, decisiv, al alegerilor prezidentiale, a fost comentat de către presa internationala, care a acordat spatii largi victoriei-surpriza a acestui candidat.

Astfel, Le Point scrie ca „mobilizarea exemplara a romanilor, cauzata de ingrijorarile privind regresul democratiei in aceasta tara fost-comunista, i-au permis challenger-ului Klaus Iohannis sa faca senzatie. Societatea romaneasca a reactionat fata de atacurile la justitie ale premierului Victor Ponta, care a gasit potrivita o reactie de acest fel in fata valului de acuzatii de coruptie care afecteaza partidul sau. Le Point aminteste chiar si de “martea neagra” si de criticile Occidentului la adresa lui Ponta. Romania trebuie sa se pregateasca insa pentru inca o perioada de coabitare . Castigatorul a iesit alaturi de 10.000 de manifestanti la Bucuresti care isi exprimau solidaritatea cu diaspora impiedicata la vot de organizarea proasta. Tinerii au facut diferenta la votul de ieri in Romania”, potrivit rfi.ro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La randul sau, publicatia L’Express scrie ca „Numai o mobilizare a diasporei si a tinerilor putea sa impiedice victoria lui Ponta, iar romanii exact asta au livrat. Cozile de la Paris, Londra si Torino s-au intins pe kilometri intregi. Diaspora romaneasca numara circa trei milioane de oameni. Dintre acestia, numai 160.000 au reusit sa voteze in primul tur, iar iesirea masiva la urne a fost o reactie la ceea ce s-a perceput drept un blocaj intentionat al votului care inclina traditional catre dreapta. Totul parea ca merge in favoarea lui Ponta, mai ales daca luam in considerare cadourile electorale, controlul executiv si, nu in ultimul rand, sustinerea Bisericii Ortodoxe. Pe noul presedinte nu il asteapta vremuri usoare, el va trebui sa devina motorul unor reforme structurale stringent necesare”.

Cu titlul „Iohannis castiga alegerile in Romania”, Der Spiegel scrie că „Romania va avea un sef de stat de etnie germana. Victoria lui Klaus Iohannis este o surpriza in conditiile in care premierul Victor Ponta avea toti asii in maneca pentru turul al doilea – de la rezultate economice la sprijinul dat de Biserica. Dar votul masiv al tinerilor si un vot de trei ori mai mare in diaspora au decis soarta alegerilor. Imaginile de seara aratau la Paris si la Torino interventii in forta ale jandarmeriei locale impotriva miilor de romani care nu apucasera sa voteze in ciuda cozilor de peste cinci ore. S-au folosit gaze lacrimogene impotriva unor oameni care nu vroiau decat sa aleaga.

FAZ vede in victoria lui Iohannis o „surpriza totala”. „E pentru prima data cand un membru al unei minoritati ajunge presedinte in Romania. Diaspora romaneasca a facut, din nou, diferenta, la fel ca in 2009 – o trista amintire pentru stanga romaneasca ce nu a reusit niciodata sa castige simpatia celor plecati in strainatate.

„Iohannis devine presedinte in Romania” scrie Die Welt, „iar acest rezultat este ce se putea mai bine pentru tara in conditiile date. O victorie a lui Ponta i-ar fi dat premierului puterea totala in Romania. Social- democratul ar fi putut sa aduca lesne intreaga justitie pe linie de partid in conditiile in care presedintele are atributii de numire la parchete si instante. Alegatorii romani au decis sa pastreze asadar un echilibru in ciuda razboiului continuu al lui Ponta cu actualul presedinte Basescu. Mai mult insa, romanii au votat pentru ca tara lor sa fie schimbata din temelii. Sloganul lui Ponta a fost “Mandru ca sunt roman”, dar multi romani nu erau deloc asa mandri in mijlocul unui iures de coruptie politica si saracie generalizata. Iohannis a jucat cartea corectitudinii germane, iar sprijinul de la cancelarul Merkel si alti politicieni conservatori pare sa fi prins bine la public.

La toate acestea, Sueddeutsche Zeitung adaugă că lupta electorala a celor doi candidati „a fost confruntarea extremelor. Un politician calm, retinut, care a facut apel la romani sa traiasca din nou intr-o tara normala, s-a confruntat cu un populist, stapan al televizorului si premier cu mana larga in campanie care a promis de la salarii si pensii mai mari pana la 100 de noi stadioane de fotbal. Guvernul Ponta a facut tot ce i-a stat la indemana pentru a boicota votul diasporei prin organizarea a nici 300 de sectii de vot pentru peste trei milioane de alegatori potentiali. Si tot nu a fost suficient”, incheie publicatia germana.