Ion Iliescu: Evenimentele din 1989 trebuie judecate în condiţiile de atunci, nu în cele de acum

„Cred că măcar în câteva puncte, printre care şi participarea cetăţenilor la viaţa publică, lucrurile stăteau parcă ceva mai bine atunci decât acum. Democraţia nu are sens fără participarea cetăţenilor, ea nu se rezumă la votul ritualic din patru în patru ani. Deşi nu ne-a fost uşor atunci, trebuie să recunosc faptul că ar fi util să avem şi acum o societate civilă activă, vie, puternică, precum cea din anii ’90”, a opinat preşedintele de onoare al PSD.

Potrivit acestuia, 1989 rămâne în istoria zbuciumată a secolului trecut drept anul unor schimbări radicale în ordinea politică rezultate ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial şi în care simultan cu sfârşitul Războiului rece se punea capăt unor relaţii încordate care generaseră ordinea bipolară. Prăbuşirea acelui sistem şi a regimurilor comuniste a permis revenirea la democraţie a ţărilor rămase după 1945 în spatele Cortinei de Fier care diviza Europa de 45 de ani.

„Evenimentele din 1989 nu au fost fructul întâmplării sau al vreunei conjuncturi fericite, ele au fost precedate de un lung şir de evenimente care au marcat evoluţia ţărilor foste socialiste. Baza acestor mişcări era una preponderent populară, cetăţenească, iar elitele intelectuale şi-au înţeles misiunea lor şi au fost alături de cei revoltaţi. Experienţa acestor mişcări a permis, în toate ţările fost socialiste, din păcate de data aceasta cu excepţia României, o tranziţie negociată, şi mă gândesc în primul rând la masa rotundă din Polonia. Tranziţia negociată le-a permis acestor ţări o schimbare în condiţii de relativă pace socială şi o normalizare rapidă a vieţii politice şi sociale, chiar dacă preţul transformării economice a fost unul extrem de mare peste tot în lume”, a adăugat Ion Iliescu.

El s-a întrebat retoric de ce România a o fost o excepţie. „De ce a fost România o excepţie? De ce a fost nevoie de o revoltă socială generalizată? De ce au fost morţi şi răniţi în decembrie în 1989? Rezumând, putem spune că mişcările de protest care au existat în România, fie că este vorba despre cele studenţeşti, din anii ’56, fie că este vorba despre revoltele muncitoreşti ale minerilor din Valea Jiului din ’77 şi de la Braşov din 1987, dar şi celelalte forme de protest, nu au generat embrionul unei societăţi civile, proiecte alternative şi nici forţe care să negocieze o tranziţie paşnică. Mie cât şi multor români ne era foarte clar că singura soluţie posibilă va fi o schimbare violentă de regim”, a spus Iliescu.

Alte articole

Când a ajuns pizza în România și cum arăta în vremea comunismului. De ce Elena și Nicolae Ceaușescu refuzau să o mănânce

Afacerea care i-a făcut bogaţi pe taţii verilor Becali înainte de 1989. „Costa un leu şi 50 de bani şi se vindea extraordinar”

În opinia fostului preşedinte, deşi cu costuri sociale importante, s-a început transformarea structurală a economiei României trecând rapid de la o economie de comandă la una de piaţă liberă, inclusiv printr-un ambiţios program de privatizări. „România este astăzi membră a UE şi NATO, cu un statut internaţional consolidat. Însă societatea românească se află încă în faţa unor probleme care necesită o acţiune conjugată a tuturor forţelor şi instituţiilor, pentru o soluţionare democratică în interesul tuturor cetăţenilor”, a mai spus Ion Iliescu.