Academicianul Horia Scutaru-Ungureanu a murit

Născut în ziua de 30 octombrie 1943, la Roman (judeţul Neamţ), academicianul Horia Scutaru a absolvit Liceul „Calistrat Hogaş”, după care a urmat cursurile Secţiei de fizică teoretică a Facultăţii de Fizică din Universitatea Bucureşti.

Din 1966 a lucrat ca fizician, apoi a fost cercetător ştiinţific în Secţia de Fizică teoretică a Institutului de Fizică Atomică, actualul Institut Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, unde a parcurs toate treptele ierarhiei ştiinţifice, ajungând cercetător ştiinţific principal. În anul 1980 şi-a luat doctoratul cu teza „Structura şi stabilitatea sistemelor cuantice deschise”.

De-a lungul anilor a desfăşurat o rodnică şi diversă activitate ştiinţifică în domenii importante ale fizicii teoretice pe care le-a îmbogăţit cu o serie de contribuţii de valoare recunoscută: fundamentele fizicii cuantice, teoria nucleelor atomice uşoare, teoria sistemelor cu simetrii dinamice, teoria nucleului atomic, teoria particulelor elementare, teoria cuantică a informaţiei ş.a.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În literatura de specialitate s-au consacrat conceptele de „stări coerente în sensul lui Scutaru” şi „sisteme covariante în sensul lui Scutaru”. De asemenea, potrivit Academiei Române, Horia Scutaru are prioritate absolută în introducerea conceptelor de entropie clasică a unei stări cuantice şi în stabilirea dualităţii dintre simbolurile covariante şi contravariante definite cu ajutorul „stărilor coerente Scutaru”.

Alte articole

EXCLUSIV Fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, o demască pe Oana Gheorghiu cu probe: „Nu am răspuns la mail și au început presiunile. Doamna Oana Gheorghiu, după a doua întâlnire din biroul său cu domnul Darău și cu mine, îmi comunică că sunt probleme grave”

Freiburg – Aston Villa 0-3 în finala Europa Legue. Spectacol la Istanbul!

Dintre contribuţiile sale, Academia Română aminteşte descrierea ciocnirilor hadron-hadron cu ajutorul nucleelor reproducătoare şi descrierea nucleelor uşoare. Întreaga sa activitate ştiinţifică este cuprinsă în numeroasele articole apărute în prestigioase reviste de specialitate din ţară şi din străinătate.

După ce, în anul 1987, împreună cu Marius Iosifescu, a fost distins cu premiul „Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Române, Horia Scutaru – Ungureanu a fost ales, în 1993, membru corespondent şi, în 1995 membru titular al Academiei Române şi a fost preşedintele Secţiei de Ştiinţe Fizice al acestui templu al ştiinţei şi culturii româneşti.