O forţă de reacţie rapidă a NATO va fi operativă de la 1 ianuarie

NATO a anunţat marţi, după reuniunea miniştrilor de externe din statele membre, că o nouă forţă de reacţie rapidă va fi operativă de la 1 ianuarie 2015.

De asemenea, la reuniune s-a convenit ‘menţinerea unei prezenţe continue’ a NATO în flancul estic al Alianţei pe tot parcursul anului viitor. ‘Este cea mai substanţială sporire a apărării noastre de la sfârşitul Războiului Rece’, a afirmat într-o conferinţă de presă secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, adăugând că noua forţă de reacţie rapidă va avea misiunea să răspundă ‘oricărei ameninţări, indiferent de unde va proveni’.

La summitul Alianţei, desfăşurat în luna septembrie în Ţara Galilor, liderii celor 28 de state membre au aprobat un Plan de Reacţie Rapidă (Readiness Action Plan – RAP) ce cuprinde măsuri de sporire a capacităţii de mobilizare a resurselor militare în eventualitatea unei situaţii de criză, decizie luată în contextul implicaţiilor strategice ale acţiunilor Rusiei în Ucraina şi al ameninţărilor provenite din Orientul Mijlociu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Elementul central al planului este crearea până în anul 2016 a unei forţe comune de reacţie rapidă ce va fi compusă din 4.000-5.000 de soldaţi şi care va avea la dispoziţie echipamente şi arme pre-poziţionate în statele din flancul estic al Alianţei. Ca măsură tranzitorie, şefii diplomaţiilor din statele NATO au convenit ca încă de la începutul anului viitor să fie operaţională o forţă interimară, denumită ‘Punte de Legătură’, aceasta urmând să fie formată pentru început din efective ale forţelor terestre şi navale puse la dispoziţie de Germania, Olanda şi Norvegia. Detaliile definitive privind forţa permanentă de reacţie rapidă urmează să fie stabilite de miniştrii apărării la reuniunea din luna februarie.

Alte articole

Donald Trump critică NATO înainte de summitul de la Ankara: „Relația nu este reciprocă. Nu au fost alături de noi!”

Rusia ar putea ataca NATO la un an după sfârşitul Războiului din Ucraina

Stoltenberg a subliniat că aplicarea planului de acţiune convenit la summitul din septembrie a început deja prin ‘sporirea prezenţei aliate aeriene, terestre şi navale’ în flancul estic al NATO pentru a ‘răspunde acţiunilor agresive ale Rusiei, mai ales în Ucraina’, el amintind şi de incursiunile frecvente ale avioanelor militare ruseşti în spaţiul aerian european.

Secretarul general al NATO a ţinut să reafirme şi faptul că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord – ce prevede apărarea colectivă în cazul agresiunii împotriva unuia dintre membri – nu se aplică în cazul statelor ce nu sunt membre ale Alianţei, dar aceasta s-a angajat faţă de astfel de state pentru a le ajuta să-şi consolideze capacităţile defensive.

La rândul său, secretarul american de stat John Kerry a amintit cu această ocazie aliaţilor din NATO că trebuie să investească mai mult în sectorul militar, întrucât ‘apărarea în secolul XXI nu este ieftină’.