Dan Adamescu, implicat într-o retrocedare dubioasă a peste 1.300 de hectare de pădure

Fiul omului de afaceri Dan Adamescu, Alexander, a pus mâna pe 1.384 de hectare de pădure la un preţ de nimic. A dat doar 621 de lei pe hectar, plătind în total 860.000 lei.

În plus, poliţiştii au suspiciuni că retrocedarea a fost ilegală. Moştenitoarea terenului a primit titlul de proprietate prin deciziile prefectului de Vâlcea de la acea vreme, Petre Ungureanu şi ale primarului din Vaideeni, deşi exista un litigiu în instanţă prin care un alt moştenitor cerea o parte din suprafaţa de pădure.

În această cauză s-a deschis deja un dosar penal, existând suspiciuni că mai multe persoane au fost excluse de la drepturile de succesiune.

Omul de afaceri Dan Adamescu, patru judecători de la Tribunalul Bucureşti şi alte şase persoane au fost trimise în judecată pentru dare şi luare de mită pe 24 iunie.

DNA anunţă într-un comunicat de presă că s-a decis trimiterea în judecată a următorilor:

1. MOLDOVAN MIRCEA, judecător la Tribunalul București – Secţia VII civilă (în prezent suspendat), pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de:
– abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
– 7 infracţiuni de luare de mită dintre care 3 în formă continuată (4 acte materiale, 2 acte materiale, 4 acte materiale)

2. STANCIU ION, judecător la Tribunalul București – Secţia VII civilă (în prezent suspendat), pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de:
– 2 infracţiuni de luare de mită dintre care una formă continuată (7 acte materiale)

3. ROVENŢA ELENA, judecător la Tribunalul București – Secţia VII civilă (în prezent suspendat), pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită

4. VIZIRU CIPRIAN-SORIN, judecător la Tribunalul București – Secţia VII civilă (în prezent suspendat), pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită

5. ADAMESCU GRIGORE-DAN, om de afaceri, pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de dare de mită,

– în stare de libertate

6. BORZA MONICA-ANGELA, practician în insolvență, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de:
– complicitate la 2 infracţiuni de luare de mită
– instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

7. PREDA ILIE, practician în insolvență, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de:
– dare de mită
– complicitate la infracţiunea de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale)

8. POPA (fostă CÂNDEA) CRISTINA ELENA, practician în insolvență, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată (7 acte materiale)

9. POSTELNICU EMANOIL, practician în insolvență, pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de dare de mită

10. HANGANU GABRIEL, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată (4 acte materiale)

11. ARMAŞ IOSIF, om de afaceri, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată (3 acte materiale)

În rechizitoriul întocmit, procurorii precizează că magistraţii judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă, pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.

De exemplu, susţin procurorii, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan se angaja să atribuie preferențial, unor societăţi/practicieni în insolvență, anumite „dosare bune”. Prin sintagma „dosare bune„ în materie de insolvență se înțelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență.

În alte cazuri oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.