Klaus Iohannis, acuze DURE după votul din diaspora

Întrebat dacă ar putea rechema pe unii ambasadori la post, în urma organizării votului din diaspora, la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis a spus: „S-ar putea, tehnic, face aşa ceva, este încă nevoie de o analiză mai profundă. La momentul potrivit, voi anunţa o decizie pe această speţă”.

Şeful statului a arătat că situaţia din diaspora la alegerile prezidenţiale a fost una „neaşteptată, izvorâtă dintr-o evaluare proastă a situaţiei”.

„Pregătirile au fost parţial inadecvate, pur şi simpu, cu toate că unii ambasadori au atras atenţia că sunt secţii de votare insuficiente. Aceste lucruri, dacă s-ar fi dorit, s-ar fi putut remedia şi între cele două tururi”, a comentat preşedintele Iohannis.

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Alte articole

Viața în Marea Britanie: Un tânăr inginer român vorbește despre experiența sa din comunitatea din diaspora

Ludovic Orban: Călin Georgescu nu s-a născut din neant. Cea mai proastă decizie pe care a putut să o ia Klaus Iohannis a fost monstruoasa coaliţie

Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca „om de onoare”, „într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.