Erste: 2012, anul cu cel mai scump petrol din istorie. O criză în Iran duce barilul la 150-200 USD

“Preţul mediu pentru ţiţeiul Brent a crescut la un nou nivel record, de 111 USD pe baril în 2011. Chiar şi ajustat în funcţie de inflaţie, acest preţ a depăşit nivelul din 2008 şi a fost mai mare decât cel din timpul celui de-al doilea şoc petrolier din 1979/1980. Factorii care au susţinut majorarea preţului petrolului au fost oferta şi tensiunile care s-au răspândit anul trecut din Maroc până în Iran. Întreaga regiune produce aproape 30 milioane de barili pe zi (mb/zi) şi exportă peste 21 mb/zi”, se arată în ultimul raport al echipei de cercetare a Grupului Erste.

„Preconizăm un preţ mediu de 123 USD pe barilul de ţiţei Brent în 2012”, a declarat Ronald Stoeferle, analist materii prime în cadrul Erste Group. Asta ar putea afecta în curând economia Europei, şi aşa şubrezită. De altfel, deprecierea euro faţă de dolar a făcut ca preţul ţiţeilului Brent – cea mai importantă cotaţie pentru Europa – să atingă niveluri record în moneda europeană.

La atingerea cotaţiilor record au contribuit din plin şi politicile expansioniste ale Rezervei federale americane, Băncii Centrale Europene, ale Băncii Angliei şi Băncii Chinei. Primele trei ţin dobânzile cheie la niveluri apropiate de zero, iar Fed şi-a asumat contrinuarea politicilor monetare ultralaxe până în 2014, lucru ce „ar trebui să influenţeze pozitiv întregul sector al materiilor prime, în special petrolul şi aurul”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De altfel, analiştii Erste remarcă faptul că preţul barilului de petrol în dolari a crescut puternic după ce sistemul etalonului aur a fost abandonat în 1971.

Alte articole

Donald Trump, ultimatum pentru Iran: „Capitulare totală, Teheranul nu va avea niciodată arma nucleară!”

Războiul din Orientul Mijlociu se extinde. SUA lansează lovituri aeriene asupra Iranului. Teheranul ameninţă că loveşte Ucraina la Marea Neagră

„Dacă preţul mediu al petrolului ajustat în funcţie de inflaţie din era Acordului Bretton Woods de după al Doilea Război Mondial era de 6,1 USD pe baril, acesta a crescut puternic după abandonarea etalonului aur. De la ultima stabilire a convertibilităţii dolarului american în aur, un baril de petrol a costat în medie 20,6 USD, ajustat în funcţie de inflaţie. Dacă preţul petrolului măsurat în aur a rămas stabil, raportul USD – petrol a pierdut rapid peste 98% din puterea sa de cumpărare”.

Problemele nu sunt însă doar de natură monetară. „După părerea mea, nivelul maxim al extracţiei globale de petrol convenţional a fost deja depăşit. Deşi presupun că metodele de extracţie neconvenţionale ar putea compensa această situaţie într-o mare măsură, sursele uşor de exploatat au fost epuizate deja în mare măsură”, spune Stoeferle.

Marii producători de petrol au pus deja ţinte de preţ menite să le satisfacă cheltuielile bugetare. „Arabia Saudită are nevoie de un preţ al petrolului de 80 de dolari pentru a ajunge la un buget echilibrat, iar în Rusia nivelul va fi de 126 de dolari anul acesta. Prin urmare, un procent mare de exportatori au nevoie de un preţ al petrolului de cel puţin 80-90 de dolari. este mare”.

Lumea se uită tot mai mult la petrolul de şist, a căror exploatare devine profitabilă de la 60 de dolari pe baril. Menţinerea preţului peste acest prag nu va fi o problemă pentru producători. Se dezvoltă deja tehnologii de fracturare hidraulică ecologică, cu efecte negative mai mici asupra mediului. Cei de la Erste consideră că acest sector are un mare potenţial, mai ales că înlocuirea rapidă a combustibililor fosili cu sursele de energie alternativă „pare o iluzie având în vedere volumele de investiţii actuale şi declaraţiile politice de intenţie”. „Prin urmare, aceste metode de extracţie bazate pe cele mai recente standarde ecologice au o şansă reală pe viitor”, conchide Stoeferle.

Tensiunile din Iran

Lumea e cu ochii pe Iran în aceste momente, cel de-al treilea mare exportator de petrol. „Criza latentă din Iran devine din ce în ce mai tensionată şi pare a fi pe cale să explodeze. Ultimele manevre, ameninţări, sancţiuni şi embargouri, precum şi războiul actualul din umbră au aprins şi mai mult sentimentul existent”, se arată în raport.

„Chiar şi un blocaj de scurtă durată al Strâmtorii Hormuz ar avea efecte dramatice. Preţul petrolului ar creşte cu siguranţă la noi niveluri record, deoarece 20% din producţia totală de petrol este transportată pe această cale maritimă foarte îngustă”, a explicat Stoeferle.