Persoanele vulnerabile devin antreprenori, într-un program nou inițiat de ARAS

Cele 11 SES-uri se vor constitui în jurul persoanelor vulnerabile, care au șanse foarte mici de integrare pe piața muncii. Acestea nu vor fi doar angajate, ci și responsabile de management-ul micii lor afaceri, fiind stimulate să participe activ la luarea deciziilor, să identifice oportunități de finanțare și de atragere de clienți. SES-urile vor beneficia de un buget inițial, un plan de afaceri propriu, care analizează concurența, politica de prețuri, planul de vânzări și segmentul de piață adresat. Aceste planuri vor fi actualizate și dezvoltate permanent, sub atenta coordonare a ARAS și a partenerilor care doresc să promoveze astfel un model de bune practici în domeniul economiei sociale.

Cele 11 SES-uri înființate vor menține pentru minim 13 luni toate cele 46 de locuri de muncă, obiectivul pe termen lung fiind acela de a se autosusține. Domeniile în care vor activa variază de la sticlărie, croitorie şi catering până la web design şi printare digitală.

„Construim la nivel local un alt tip de context economic în care nu creșterea profitului este obiectivul principal, ci ridicarea nivelului de trai al unei întregi comunități prin participare responsabilă la luarea deciziilor și la împărțirea profitului. E un tip de sector economic în care relațiile între manageri, angajați și clienți sunt mai echitabile, mai oneste și în care toată lumea are de câștigat”, declară Maria Georgescu, director executiv ARAS.

Proiectul constituie o oportunitate atât pentru ARAS, care derulează astfel activități economice responsabile social, cât și pentru beneficiari, care devin din asistați persoane care contribuie la dezvoltarea economică.

Alte articole

Țările din Europa cu cele mai multe locuri de muncă vacante. România, raiul angajatorilor, pe ultimul loc

Lidl îmbogăţeşte furnizorii români. Peste 2,16 miliarde de euro a plătit compania germană doar în 2024

„Locurile de muncă create sunt diverse și acoperă o arie largă de domenii, fiind în același timp adaptate nevoilor specifice unor persoane vulnerabile. Dăm ocazia să își folosească potențialul într-un mod eficient și să își crească încrederea în sine unor oameni care sunt la fel de capabili ca toți ceilalți, dar care s-au confruntat cu situații dificile care i-au făcut să fie vulnerabili sau marginalizați temporar”, declară Dragoș Marcu, manager de proiect ARAS.

În ultimii 10 ani, ARAS a desfășurat astfel de programe în 9 județe și s-a adresat în special persoanelor vulnerabile față de infecția cu HIV, respectiv consumatori de droguri injectabile, persoane implicate în prostituție, persoane fără adăpost, femei însărcinate, tineri. Prin intervenția în cadrul diferitelor proiecte și programe, organizația și-a extins intervenția și asupra persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, persoanelor din mediul rural sau celor fără o calificare corespunzătoare.

Acesta este primul proiect în care dezvoltarea abilitaților persoanelor cu risc de excluziune este însoțită și de crearea unor structuri de economie socială apte de a se autosusține și dezvolta pe termen lung, și după finalizarea proiectului.

„ARAS implementează proiecte de economie socială pentru că persoanele care primesc servicii de la noi – persoane afectate de HIV, persoane vulnerabile – nu prea au alte șanse de integrare pe piața muncii. De acum 23 de ani, de când ne-am înființat, am implicat constant beneficiarii în acțiunile noastre , ca voluntari, educatori între egali și salariați. După câteva proiecte POSDRU în care am văzut cât de dificilă este aplicarea ghidurilor în integrarea beneficiarilor noștri, credem că SES sunt o soluție viabilă. Managerii pot ține cont de realitatea calificării beneficiarilor și de motivația lor, chiar dacă aceștia nu au finalizat studiile sau dacă au un CV sărac”, spune Maria Georgescu, director executiv ARAS.

Problemele identificate la nivelul grupului țintă vizat de proiect sunt: lipsa încrederii în sine și a motivației de căutare a unui loc de muncă, obișnuința de a face parte dintr-o categorie asistată social și în unele cazuri dependența de subsidiile și măsurile pasive pe termen lung de asistență socială, lipsa competențelor necesare pentru integrarea pe piața muncii și lipsa unui sistem public eficient de susținere a persoanelor din grupurile vulnerabile. Pe lângă susținerea psihologică și de formare profesională a grupului țintă, noutatea acestui proiect vine din crearea de locuri de muncă prin antreprenoriat social.