RELIGIA în şcoli, acum 100 de ani: „Avem nevoie de şcoli, de cultură, nu de popi şi de ignoranţă”

Unii universitari si filosofi romani considerau, in urma cu un secol, ca locul religiei nu este in scoala. Si atunci opiniile erau, ca si acum, impartite. Discutia de azi legata de ora de religie in programa scolara nu e una noua, ci dureaza de mai bine de un secol, potrivit adevarul.ro.

Citeşte şi Ce spune Biserica Catolică despre orele de Religie care au devenit opţionale

Filosoful Vasile Conta, savantul Victor Babes, medicii ieseni Panait Zosin si Constantin Thiron sunt doar cativa dintre ganditorii si oamenii de stiinta ai veacurilor trecute care s-au opus vehement prezentei religiei in scoala si au marturisit aceasta public, inclusiv prin intermediul revistei bilunare „Ratiunea”, care a aparut la Bucuresti intre 1911 si 1914. Unii dintre acestia au cerut interzicerea totala a invatamantului religios in scoala, au criticat donatiile catre Biserica Ortodoxa Romana (BOR) spunand ca sunt o „adevarata epidemie” si isi exprimau dezamagirea ca oamenii nu se mobilizau la fel cand era vorba de scoala – fapt extrem de actual, desi de la acel moment a trecut mai bine de un secol.

„Oameni buni! Avem nevoie de scoli, de lumina, de cultura, nu de popi, de intuneric si de ignoranta, de exploatarea prostii omenesti de catre om. Daca incercati vreodata sentimentul larg al expansiunii omenesti, dati atunci pentru scoli, caci scoala va fi evanghelia viitorului„, scria Thiron intr-un articol din „Ratiunea”, publicat in aprilie-mai 1912 si intitulat „Donatii catre Biserica”.

Alte articole

Diana Dumitrescu, dezvăluiri despre schimbările din viața ei după ce și-a schimbat religia: „Nu trebuie sa înțeleagă, trebuie să respecte alegerea”

Ce religie are Ioan Ovidiu Sabău. Puțină lume știe că, la 22 de ani, antrenorul a renunțat la ortodoxie

Citeşte şi Cum vrea biserica să atragă elevii la ORA DE RELIGIE. O mănăstire oferă premii de 5.500 de lei

Religia a devenit materie scolara in timpul lui Cuza, mai precis in 1864 cand a fost introdusa prin Legea asupra Instructiunii, promulgata la 5 decembrie 1864. Acea lege transforma invatamantul religios intr-unul obligatoriu. Influenta franceza de la sfarsitul secolului al XIX-lea s-a simtit si asupra educatiei. Asa au aparut primele initiative de scoatere a religiei din scoala.

Potrivit istoricului ardelean Marius Rotar, ministru al Educatiei in 1881 (ministru al Instructiunii Publice, in titulatura de atunci) era filosoful Vasile Conta. Ganditorul ceruse scoaterea invatamantului religios din scoala, dar initiativa sa a fost in van. Cativa ani mai tarziu, in 1894, un congres al invatatorilor de la Ploiesti vota, in unanimitate, o rezolutie prin care se cerea laicizarea invatamantului primar. La fel, in van.

Citeşte şi Aproape jumătate dintre elevi au optat pentru RELIGIE