Victor Ponta, audiat în Dosarul Referendumului. Ce a spus premierul în faţa instanţei VIDEO

Victor Ponta a venit la un nou termen în procesul lui Liviu Dragnea ca martor al apărării.

„Vreau să spun adevărul. Am vrut să-l spun în faţa procurorului, iar procurorul nu m-a acceptat„, a declarat Ponta la sosirea la ICCJ, referindu-se la faptul că procurorul de caz a refuzat să-l audieze în perioada în care a instrumentat dosarul.

În aceeaşi calitate de martor, a venit la ICCJ şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit Mediafax, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a afirmat în faţa instanţei că nu îşi mai aminteşte dacă a primit şi el, pe telefonul personal, un sms cu semnătura lui Liviu Dragnea de la numărul 1855, în ziua referendumului din 2012, dar că ştia că de la centru sunt transmise exclusiv îndemnuri la vot.

Alte articole

Îți cântă cocoșul noapte? Nu te grăbi să-l arunci în tigaie! Superstițiile din popor și adevăratul motiv pentru care pasărea dă trezirea în miez de noapte

Lista completă a achizițiilor făcute de Armata Română prin programul SAFE. Țara noastră beneficiază de 16,68 miliarde de euro

Întrebat la ICCJ dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura „Liviu Dragnea”, Ponta a răspuns: „Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară„.

În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.

În faţa instanţei, Ponta a arătat că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu „Da” sau „Nu”.

El a arătat că, încă de la alegerile prezidenţiale din 2009, PSD a decis să aibă un sistem de verificare a prezenţei electorale, cum au avut şi alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem.

„Când am devenit preşedinte PSD, am decis să avem acest sistem, folosit prima dată de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide”, a spus Ponta, în faţa instanţei.

Întrebat dacă a participat la şedinţa Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus că, iniţial, în şedinţa USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 să fie Liviu Dragnea (din partea PSD) şi Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Român de Informaţii), precum şi ca sediul comun de campanie să fie cel din Kiselleff, datorită condiţiilor logistice mai bune.

Întrebat în continuare dacă în şedinţe a fost prezentată totuşi aplicaţia, Ponta a spus că, ulterior, în şedinţele fiecărui partid au fost puse în aplicare deciziile comune.

„Cunoşteam aplicaţia şi funcţionarea, cu sms-uri de la reprezentanţii noşti în secţii şi date încărcate în soft”, a spus Ponta, adăugând că principala condiţie în baza căreia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel să fie verificată doar prezenţa la vot, aşa cum procedau şi alte partide, sistemul permiţând şi transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate în secţiile de votare, după închiderea urnelor, o „numărătoare paralelă” efectuată de asemenea de toate partidele, extrem de apropiată de rezultatele oficiale.

Întrebat dacă prin această aplicaţie erau transmise, în timpul zilei, şi voturile cu „Da” sau „Nu”, Ponta a răspuns că nu, afirmând că, în timpul zilei, sistemul permite doar transmiterea prezenţei la vot, fiind imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.

Avocatul președintelui executiv al PSD, Liviu Dragnea, a cerut pe 5 februarie, la instanța supremă, audierea premierului Victor Ponta în dosarul Referendumul.

Avocatul a mai cerut audierea a 18 coordonatori ai PSD în campania pentru referendumul din 2012 privind demiterea președintelui.

Premierul Victor Ponta declara în 3 octombrie 2013 că fostul șef al secției I a DNA Lucian Papici nu a dorit să-l audieze în acest dosar, deși i-a solicitat de două ori, în scris, acest lucru.

„Un dosar are credibilitate dacă ai probe. Eu vreau să vă confirm un lucru. În calitatea mea de prim-ministru și de șef al USL în perioada în care domnul Morar și domnul Papici spun că s-a fraudat referendumul, deci nu calitatea mea de jurnalist sau editorialist, deci de prim-ministru și șef al USL, am cerut de două ori: domnule Papici, nu vreți să mă audiați și pe mine? Poate sunt și eu un infractor, poate am furat și eu voturi. Nu vreți să vă spun eu? Răspunsul a fost: nu, nu vreau. De două ori mi-a zis că pe el nu-l interesează probele, el nu vrea să știe nimic. El nu vrea să mă audieze pe mine, nu vrea să-l audieze pe Crin Antonescu. (…) De parcă eram, așa, veniți de pe stradă. Nu, noi am organizat referendumul. Dacă tu, domnule procuror, ai informații că s-a întâmplat ceva ilegal, audiază-mă. Așa se face. Nu am mai întâlnit așa ceva. Am fost atâția ani procuror, nu am auzit de atunci încoace de vreun procuror care nu vrea să audieze un martor. Iertați-mă, dar cred că sunt martor relevant pentru ce s-a întâmplat anul trecut”, a spus atunci Ponta, întrebat dacă un dosar întocmit de Lucian Papici poate să prezinte credibilitate în măsura în care acestuia i s-au adus acuzații că răspunde comenzilor politice.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.