Mircea Ionescu-Quintus a împlinit 98 de ani

Seniorul liberal a fost sărbătorit de parlamentarii noului PNL. Quintus a mărturisit că a fost sunat de preşedintele Klaus Iohannis, acesta transmiţându-i că regretă că nu poate veni la aniversare şi că i-a trimis la Ploieşti o „maşină cu flori”.

„I-am spus: Sunteţi al nostru, dar sunteţi mai sus”, a declarat Mircea Ionescu Quintus, mărturisind că are o relaţie foarte bună cu şeful statului.

„Când pot să îi dau un sfat, mă ascultă, dar nu spuneţi, că e secret de stat”, a spus Quintus.

El a mai afirmat că a fost sunat de fostul preşedinte Ion Iliescu. „Domnul Constantinescu e bătrân, mai uită„, a adăugat Mircea Ionescu Quintus.

Seniorul liberal a fost sărbătorit şi în plenul Senatului.

„Președinte al Senatului, senator timp de două mandate, un om care a dus flacăra liberalismului timp de opt decenii, aniversează miercuri 98 de ani. Este vorba de președintele de onoare al PNL, domnul Mircea Ionescu-Quintus. Aici, de la înalta tribună a Senatului, doresc să-i urez ‘La mulți ani!’ în numele dvs., viață cât mai lungă, sănătate, fericire și vă adresez și dvs. să ajungeți la această vârstă venerabilă ca reprezentanți ai partidelor pe care le aveți în spate”, a afirmat Octavian Motoc, viceliderul grupului PNL din Senat, potrivit Agerpres.

Vicepreședintele Senatului Ioan Chelaru i-a transmis „maestrului Quintus” aceleași felicitări și urări de sănătate.

„Sperăm și în viață și în politică să călcăm pe urmele dumnealui și exemplul pozitiv care l-a reprezentat să fie bine primit de către noi toți, unii să încerce chiar să-l depășească”, a spus senatorul Ioan Chelaru, președintele de ședință al plenului de miercuri.

Citeşte şi: Quintus, catren la Consiliul PNL: Astăzi sus la Cotroceni se vorbeşte de Brătieni

Scriitorul și omul politic Mircea Ionescu-Quintus s-a născut la 18 martie 1917 la Cherson, în Crimeea (Ucraina), unde familia era refugiată.

Mircea Ionescu-Quintus, președinte de onoare al PNL, a absolvit Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești (1927 — 1934); este licențiat al Facultății de Drept din București (1938); specialist în drept și procedură penală.

Avocat în Baroul de Prahova (1940 — 1987); consilier îndrumător de avocați stagiari (1977 — 1985); profesor la catedra de Drept Constituțional și Administrativ la Facultatea de Studii Juridice a Universității de Inventică din Ploiești (1991 — 1993).

Președinte al Tineretului Liberal „Brătianu” din județul Prahova și membru al Comitetului Național al Tineretului Liberal (1945 — 1947).

Deținut politic, mai mulți ani, în perioada regimului comunist.

A fost președinte al Organizației județene Prahova a PNL (1990 — 1993); în această calitate, în perioada februarie — iunie 1990, a fost membru al CPUN, județ Prahova; vicepreședinte al PNL (1990 — 1992); președinte al PNL (din 26 februarie 1993, până în 17 februarie 2001); deputat de Prahova în prima legislatură postdecembristă, ales pe lista PNL la 20 mai 1990; vicepreședinte al Adunării Deputaților (18 iunie 1990 — septembrie 1991).

Ministru al Justiției în Cabinetul condus de Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 — 19 noiembrie 1992).

La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996 a obținut un mandat de senator de Prahova iar la 27 noiembrie 1996, a fost ales vicepreședinte al Senatului. La 22 decembrie 1999 a fost numit președinte interimar iar la 1 februarie 2000 a fost ales președinte al Senatului; reales senator de Prahova în legislatura 2000-2004; președinte de onoare al PNL (din 19 oct. 2002).

Este scriitor, președinte de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România și membru al Uniunii Scriitorilor din România; autor al volumelor „Haz de necaz”; „Epigrame”, „Epigrame și epitafuri”; „Lacrima scoicilor”; „Cazul Dorin Condrea”; „Mărturie mincinoasă”; „Citație pentru un necunoscut”; coautor la numeroase culegeri de epigrame editate de Clubul „Cincinat Pavelescu” din București și colaborări la reviste și publicații, între care: „Gluma”, „Păcală”, „Mitică”, „Urzica”, „Moftul Român”, „Cronica Română”, „Palatul de Justiție”.

Este membru a numeroase societăți și asociații culturale și în conducerea unora dintre acestea; președinte de onoare al fundațiilor culturale „I.L. Caragiale” și „Nicolae Grigorescu” — Câmpina.

A primit Premiul „Cincinat Pavelescu” al Societății Academice „Titu Maiorescu” (1992); Diploma de merit a Uniunii Juriștilor din România (1991); Diploma de merit a Uniunii Juriștilor din România (1991); Diploma Editurii „Românul” pentru activitate parlamentară (1990); Premiul „Ștefan Tropcea” — Brăila (1989); Premiul „Cronica Română” pentru activitate politică (1993); Premiul Asociației Umoriștilor Români pentru epigramă (1993) etc.

Este membru al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România; veteran de război, decorat în 1942 cu Ordinul „Coroana României” cu spade și panglici de Virtute Militară.

A primit în aprilie 2009 gradul de general de brigadă în retragere din partea președintelui Traian Băsescu.

Este cetățean de onoare al orașelor Ploiești și Orșova.

Este căsătorit și are un fiu.