Senatul a decis: Un partid poate fi înfiinţat doar cu trei membri

Propunerea, inițiată de membrii Comisiei parlamentare de cod electoral, a fost susținută în plen de reprezentantul Guvernului, secretarul de stat Valentin Iliescu.

„Guvernul își exprimă susținerea pentru soluția propusă de Comisia de cod electoral ca o soluție de îmbunătățire a calității competiției electorale și instituirea unei reprezentări cât mai fidele a intereselor cetățenilor, evident, cu dorința sinceră de evitare a repetării unor situații juridice semnalate în trecut. Sunt mai mult lucruri importante în legea care se află în discuția Senatului, primul și cel mai important fiind acea modificare de substanță prin care se valorifică principiul constituțional al pluralismului politic, ca urmare a dorinței de consolidare a statului de drept democratic și social”, a argumentat Iliescu.

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru legislația electorală a decis marți, în unanimitate, să întocmească un raport de admitere cu includerea amendamentelor Consiliului Legislativ, a subliniat la rândul său președintele comisiei, senatorul PNL Mihai Voicu.

Conform actului normativ, partidele politice se pot organiza și funcționa la nivel național, la nivel local sau atât la nivel național, cât și local, conform statutului propriu. Actul de constituire poate fi semnat de cel puțin trei membri fondatori.

Alte articole

Partidul în spatele căruia s-ar afla Călin Georgescu. Ce politicieni notorii fac parte dintre membrii fondatori

Piedone cheamă românii în PNRR, partidul cu care revine în politică: ”A venit vremea să îmi slujesc țara, așa cum cred că o pot face! Fără șefi mari și mici”

O altă modificare, prin care inițiatorii doresc valorificarea principiului constituțional al pluralismului politic, vizează lista semnăturilor de susținere. Conform legislației în vigoare, această listă trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București. Prin propunerea legislativă aprobată miercuri de senatori condiția este ca lista să cuprindă cel puțin trei membri fondatori.

Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conțină numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate și numărul acestuia, precum și semnătura. Până în prezent, pe o astfel de listă trebuia să fie trecut și codul numeric personal. Lista va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal, conform căruia falsul în declarații se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

De asemenea, prin consens politic s-au eliminat prevederile care leagă organizarea internă a partidelor de organizarea administrativ-teritorială a țării. „Eliminarea criteriului administrativ-teritorial aduce beneficiul posibilității de a înființa partide locale, independent de diviziunea administrativ-teritorială existentă, ceea ce va avea un rol esențial în dinamizarea vieții politice la nivel local. Se vor putea organiza astfel structuri de partid, care să răspundă activ problemelor cotidiene ale cetățenilor”, se arată în expunerea de motive.

Actul normativ instituie, pe de altă parte, mențiunea expresă că structurile interne ale partidelor pot reprezenta partidul față de terți la nivel corespunzător, pot deschide coturi la bancă și vor răspunde de gestionarea acestora.

Proiectul de lege modifică, totodată, unul dintre criteriile privind constatarea inactivității unui partid politic. Astfel, desemnarea de candidați de către un partid politic, singur sau în alianță, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, dar cerințele sunt diferite în funcție de natura alegerilor — locale, parlamentare sau europarlamentare.

În noua lege se abrogă art. 48 în vigoare, conform căruia un partid politic se dizolvă dacă nu obține, la două alegeri generale succesive, un număr de cel puțin 50.000 de voturi la nivel național pentru candidaturile depuse în oricare dintre scrutinurile următoare: consilii județene, consilii locale, Camera Deputaților, Senat.

Senatul este prima cameră sesizată în acest sens.