Poveşti cu extratereştri din Buzău. MĂRTURIA unui fost pilot: Am încremenit când am văzut sfera luminoasă

Pe scurt, este vorba de urme foarte vechi ale călătorilor veniţi de pe alte planete din spaţiul galactic păstrate prin desene şi legende locale în diferite localităţi ale judeţului Buzău, scrie efemeride.ro.

Buzăul, pe harta călătorilor din alte lumi

Diana Gavrilă, licenţiată în istorie, s-a născut în comuna Colţi, în apropiere de zona Bozioru-Ulmet, celebră pentru povestirile cercetătorului în domeniul paranormalului, Vasile Rudan, făcute în anii 80. De câţiva ani, a făcut pasiune pentru istoria locului care ar fi presărată cu poveşti şi legende în care îşi fac apariţia care misterioase de foc care seamănă izbitor cu nave spaţiale extraterestre sau OZN-uri raportate în ziua de azi.

Citeşte şi NASA crede în existenţa extratereştrilor: Cum o va demonstra

Alte articole

Investiție de 15 milioane de euro la o fabrică din România. Compania anunță numirea unui noi director general de la 1 iulie

Constantin Toma, primarul PSD al orașului Buzău, acuză că alegerea noului președinte PSD Buzău a fost făcută pe ascuns: „Este treaba lor, să mă dea afară, viața merge înainte!”

În urma cercetărilor pe care le-a făcut de peste 20 de ani în tradiţia orală a zonei, istoricul spune că a ajuns la nişte date cel puţin şocante care ar confirma existenţa unui adevărat muzeu de paleoastronautică în aer liber.

Poveştile cu aură de „science fiction” au început să circule încă din anii 80, după ce ar fi avut loc dispariţii stranii ale unor străini care au fost învăluiţi într-o ceaţă albăstruie. Oamenii cred că străinii au fost pedepsiţi după ce au cutezat să pună piciorul în tainicele ţinuturi ale luanilor.

În zona Bozioru, mai circulă şi numeroase legende despre o veche populaţie de uriaşi care ar fi existat în Ţara Luanei .”Legendele povestite de bătrânii din sat spun că peste înălţimile Buzăului domnea, cu mii de ani în urmă, un rege bătrân numit Luana.

E vorba de un bărbat şi nu de o femeie, care ar fi fost al treilea rege al pământului. Povestea acestor vremuri apuse spune că nişte vrăşmaşi ai Țării Luanei au venit în care de foc, îmbrăcaţi în costume de metal şi au doborât soarele Luanei care forma ceva ca un scut energetic ce proteja cetatea si întreaga zonă.

Pe pereţii grotei de la Fundul peşterii apar desene ale unor arme ciudate din care ies raze iar policiori apare o tăbliţă cu o scriere necunoscută. Cred că este vorba de ceva remarcabil care aşteaptă să fie studiat mult mai bine”, a mai spus istoricul Diana Gavrilă.

Au vizitat OZN-urile Buzăul?

Nouă militari aflaţi la bordul a trei elicoptere au trăit cu două decenii în urmă un adevărat coşmar, după ce au fost hărţuiţi de o navă extraterestră. Autorităţile de la acea vreme au interzis orice discuţie despre acest subiect sensibil.

Citeşte şi MISTERUL SE ADÂNCEŞTE ÎN SIBERIA. A fost descoperită o a doua GAURĂ GIGANT

Un fost pilot de vânătoare de la unitatea din Bobocu a ales, la finele anului trecut, să facă o mărturisire în exclusivitate pentru stiridebuzau.ro, despre o întâmplare bizară petrecută acum 20 de ani în spaţiul aerian al judeţului Buzău.

Povestea începe într-o noapte de noiembrie a anului 1992, când trei elicoptere plecau într-un zbor de noapte spre Mizil via Urziceni.

Zborul părea că decurge fără probleme, iar piloţii celor trei aparate îşi mai aruncau din când în când câte un ochi către maşinile care circulau la acea oră spre Urziceni.

La un moment dat, liniştea din carlingă a fost spulberată de un eveniment pe care piloţii îl văzuseră doar în filmele SF: „Am încremenit cu mâna pe manşă când am văzut brusc că vine din stânga noastră o sferă luminoasă de culoare roşu aprins care nu-şi schimba culoarea. Avea un diametru imens, de aproape 20 de metri. S-a apropiat de noi la vreo doi kilometri şi nu făcea niciun zgomot, nu lăsa nicio dâră de fum. Apoi a început să zboare în paralel cu elicopterele la aceeaşi viteză de 150 de km pe oră”.

Obişnuit cu senzaţiile false în zbor şi cu tot felul de iluzii optice, comandantul Smoleanu nu-şi poate explica fenomenul pe care l-a trăit în urmă cu 20 de ani. El crede şi acum, după atâţia ani de la producerea acestui incident, că şi-a asumat un risc când a hotărât să vorbească despre această întâmplare ciudată. „Nu pot să vă dau numele colegilor pentru că nu-mi pot asuma nicun risc pentru ei. Eu am ales să vorbesc pentru că nu înţeleg nici acum de ce a fost atâta secretomanie vis a vis de acest incident”, spune comandorul Marcel Smoleanu.