CURS BNR: Cum evoluează leul în raport cu euro şi francul elveţian. COTAŢII CURS VALUTAR

CURS BNR UPDATE: Euro rămâne aproape de cursul BNR anunţat vineri (4,4497 lei/euro). Euro a depăşit pragul de 4,45 lei, pe piaţa interbancară, în jurul orei 11, iar  după ora 12.30, a revenit la 4,44 lei. Moneda europeană a deschis săptămâna trecută la 4,4292 lei şi a încheiat-o la 4,4497 lei, maximul ultimelor trei săptămâni.

Dolarul creşte la 3,98 lei, faţă de 3,95 lei, cursul anunţat vineri de banca centrală. Săptămâna trecută, mai precis joi, moneda americană a atins minimul ultimelor trei luni, la cursul BNR: 3,9106 lei.

Francul scade la 4,27 lei, de la 4,29 lei, cursul de referinţă de vineri. Săptămâna trecută, mai precis joi, moneda elveţiană a ajuns la maximul ultimelor zece şedinţe: 4,3067 lei. Francul începuse săptămâna trecută la 4,24 lei.

CURS BNR: Euro rămâne la 4,44 lei, foarte aproape de cursul anunţat vineri de banca centrală. Moneda europeană a deschis săptămâna trecută la 4,4292 lei şi a încheiat-o la 4,4497 lei, maximul ultimelor trei săptămâni.

Alte articole

Jake Hall s-a stins din viață la doar 35 de ani. Actorul, găsit fără suflare într-o vilă din Mallorca

Creditorii Damen Mangalia decid strategia de vânzare a şantierului. Care ar putea fi prețul cerut

Francul elveţian scade la 4,26 lei, faţă de 4,29, cursul de referinţă de la BNR anunţat vineri. Săptămâna trecută, mai precis joi, moneda elveţiană a ajuns la maximul ultimelor zece şedinţe: 4,3067 lei. Francul începuse săptămâna trecută la 4,24 lei.

Dolarul creşte la 3,98 lei, pe piaţa interbancară. Vineri, cursul de referinţă de la BNR a fost de 3,95 lei pentru un dolar. Săptămâna trecută, mai precis joi, moneda americană a atins minimul ultimelor trei luni, la cursul BNR: 3,9106 lei.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,4495 lei/euro, 4,3067 lei/franc elveţian şi 3,9106 lei/dolar.

Cursul euro ar putea atinge pragul de 4,45 de lei şi s-ar menţine peste acest prag, nu atât din cauza scăderii ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale, cât mai degrabă ca urmare a convertirii de către Primăria Bucureştiului a miliardelor de lei obţinute din vânzarea de obligaţiuni municipale, respectiv a falimentului Greciei, spun sepcialiştii citaţi de economica.net.