GREXIT: Care ţări au de pierdut dacă Grecia iese din zona euro. În ce situaţie se află România

‘Băncile elene au o cotă de piață semnificativă în Bulgaria, România și Serbia, dar cel mai ridicat nivel se înregistrează în Bulgaria. Deși impactul economic al unui Grexit pare gestionabil, credem că băncile reprezintă cel mai periculos canal de propagare a efectelor negative ale unei astfel de evoluții’, se arată în raportul Morgan Stanley Research.

În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria și Alpha Bank sunt deținute integral de băncile elene. Patru bănci din România și trei din Albania sunt controlate de băncile lor mamă din Grecia.

Datele Morgan Stanley arată că 14% din afacerile băncilor elene sunt pe piețele din sud-estul Europei. Cota lor de piață în regiune este de 25% și operațiunile lor sunt finanțate din depozite a căror valoare se ridică la aproximativ 15 miliarde de euro (16,7 miliarde de dolari).

‘Vedem că există potențial pentru ieșiri masive din depozitele bancare din cauza riscurilor. În cazul lipsei de lichidități, subsidiarele băncilor elene din Bulgaria, România și Serbia vor trebui să fie sprijinite de autoritățile locale’, se arată în raportul băncii americane.

Bulgaria este cea mai expusă la Grecia deoarece exporturile sale către țara vecină reprezintă 7% din total, sau 3,8% din PIB. În cazul Serbiei și României, exporturile reprezintă 1,4% și, respectiv, 1,1% din total sau 0,4% din PIB și, respectiv, 1,1% din PIB, susțin analiștii de la Morgan Stanley.

‘În cazul unor ieșiri masive de capital din băncile elene, impactul asupra datoriei și al deficitului fiscal al guvernelor din regiune va fi semnificativ. Băncile din România și Serbia sunt mai puțin expuse la riscurile pe termen scurt dar cele din Bulgaria sunt mult mai vulnerabile’, se arată în raportul instituției americane.

Din cauza temerilor privind ieșirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice și juridice și-au retras banii din bănci, înregistrându-se cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forțat băncile elene să devină dependente de finanțarea de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei. În mod normal, băncile grecești își asigură necesitățile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creșterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanțarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE, potrivit Agerpres.

Aceste evoluții au sporit temerile potrivit cărora bănci precum Piraeus și Alpha Bank vor reduce finanțarea acordată subsidiarelor din străinătate, ceea ce ar duce la o criză a creditării într-o regiune în care nivelul creditelor neperformante este deja foarte ridicat. Într-un astfel de caz băncile centrale ar fi obligate să furnizeze capital.

Investitorii din întreaga Europă par mai relaxați acum în privința Greciei, parțial datorită programului de relaxare cantitativă (QE) lansat în martie de BCE, în valoare de 1.100 de miliarde de euro.

Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.