Inscop: Noul PNL conduce în ceea ce priveşte intenţiile de vot ale românilor. PMP – scădere DRAMATICĂ

Noul PNL, format prin fuziunea dintre PNL și PDL, conduce în ceea ce privește intențiile de vot cu 44,7% (față de 44,2% în februarie și 41,7% în decembrie 2014). Pe locul al doilea se clasează Alianța PSD-UNPR-PC cu 39,1% dintre opțiuni (37,4% în februarie și 38,8% în decembrie 2014). UDMR este cotat cu 5,2% din voturi, față de 5% în februarie 2015 și 5,1% în decembrie 2014.

SONDAJ CSCI. PSD şi PNL, umăr la umăr în intenţia de vot. Klaus Iohannis, pe primul loc la încredere

Uniunea este urmată de Partidul Mișcarea Populară cu 2,8% (față de 4% în februarie 2015 și 5,6% în decembrie 2014), PLR cu 2,2% (3,3% în februarie 2015 și 3,3% în decembrie 2014), PRM cu 2% (1,1% în februarie 2015 și 1,2% în decembrie 2014).

PPDD ar obține 1% din voturi (față de 1,4% în februarie 2015 și 2,3% în decembrie 2014), în timp ce 1% dintre respondenți ar vota cu PNȚCD (0,9% în februarie 2015 și 0,6% în decembrie 2014).

Alte articole

Sorin Grindeanu anunţă că subvenţiile partidelor vor fi reduse

Sorin Grindeanu despre pensiile speciale: „E dificilă trecerea prin Parlament a unei astfel de legi, în actuala sesiune”

Proporția celor care declară că ar vota cu o altă formațiune politică este de 2% (2,7% în februarie 2015 și 1,4% în decembrie 2014). Declară că nu s-au hotărât 25%, față de 15,5% în februarie 2015 și 16,1% în decembrie 2014. Aleg varianta ‘nu merg la vot’ 8,2%, față de 6,9% în februarie 2015 și 4,7% în decembrie 2014. Procentul nonrăspunsurilor este de 6%, față de 4,3% în februarie 2015 și 3,7% în decembrie 2014.

„Cea mai interesantă informație furnizată de măsurarea intenției de vot pentru partide în perspectiva alegerilor parlamentare este creșterea ponderii nehotărâților cu aproape 10 procente, de la 15,5% în februarie la 25% la sfârșitul lunii aprilie. Explicațiile pentru această evoluție pot fi cel puțin două: pe de o parte, pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul electoral de la finalul anului 2014 (alegerile prezidențiale), identificarea partizană a populației tinde să se estompeze, ceea ce duce, evident, la scăderea intenției declarate de vot pentru un partid sau altul; pe de altă parte, un alt factor de influență poate fi legat de starea generală de dezamăgire a populației față de toate partidele — lucru remarcat de indicatorul ‘încredere în partide politice’, care, practic, s-a prăbușit în aprilie la un minim istoric — ceea ce poate alimenta bazinul unor nehotărâți aflați probabil în așteptarea unor formule politice noi; acest lucru este susținut de datele care indică o disponibilitate ridicată a românilor de a vota un partid politic nou”, susțin autorii sondajului.

Sondaj Inscop. Peste jumătate dintre români sunt PENTRU reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Sondajul a fost realizat de Inscop Research la comanda „Adevărul” în perioada 23-30 aprilie. Volumul eșantionului a fost de 1.085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.