Astronomii au rezolvat misterul morţii galaxiilor

De aproximativ două decenii astronomii știu de existența a două tipuri de galaxii. Aproximativ jumătate dintre galaxiile cunoscute sunt vii — adică produc stele în aglomerările de gaze și praf cosmic pe care le conțin, iar celelalte galaxii sunt moarte — nu dispun de aglomerări de gaze, maternități cosmice în care să se nască noi stele, conform coordonatorului acestui studiu, Yingjie Peng, astronom la Universitatea Cambridge din Anglia, potrivit Agerpres. Materia primă pentru nașterea unei stele este hidrogenul.

Până la acest studiu astronomii nu erau siguri cu privire la cauzele care împiedică formarea de noi stele într-o galaxie. „Ce omoară galaxiile este una dintre cele mai dificile probleme cu care astronomii s-au confruntat în ultimii 200 de ani”, a declarat Peng pentru Space.com.

Astronomii au propus două ipoteze care să explice aceste morți galactice. Prima dintre ipoteze este cunoscută drept cea a „strangulării”, în care resursele de gaze cosmice reci necesare aprinderii de noi stele sunt încet dar sigur pierdute. Cealaltă ipoteză implică dispariția bruscă a maselor de gaze cosmice dintr-o galaxie, probabil în urma influenței gravitaționale exercitate de o altă galaxie din apropiere.

După analiza a peste 26.000 de galaxii din apropierea relativă a Căii Lactee, cercetătorii au identificat noi indicii care susțin ipoteza „strangulării”. „Aceasta este prima dovadă concludentă că rezervele de gaze cosmice galactice sunt strangulate până la moartea galaxiilor”, conform lui Peng.

Stelele sunt formate în cea mai mare parte din hidrogen și heliu. Cercetătorii s-au concentrat pe analiza „metalelor” — elementele mai grele decât heliul și hidrogenul — din galaxii. Astfel de „metale” se formează spre finalul vieții stelare când stelele încep să sintetiteze elemente mai grele din heliu.

Astronomii au observat că galaxiile moarte dispun de concentrații de metale mult mai ridicate decât galaxiile vii. Această descoperire sprijină teoria privind moartea prin strangulare treptată a galaxiilor.

După ce aglomerările de gaze cosmice dintr-o galaxie sunt sufocate, în galaxii mai rămâne un volum suficient de mare de gaze pentru a aprinde noi stele. Aceste noi stele formate încep în timp relativ scurt să producă elemente mai grele decât hidrogenul și heliul. Prin contrast, dacă gazul cosmic ar dispărea brusc dintr-o galaxie, conform celei de-a doua ipoteze, formarea de noi stele s-ar opri brusc și prin urmare ar rezulta mai puține elemente grele.

Conform modelelor computerizate, procesul de strangulare are nevoie de aproximativ 4 miliarde de ani pentru a duce la oprirea completă a nașterii de noi stele într-o galaxie. Acest lucru explică diferența de vârstă observată între galaxiile în care se formează încă stele și cele „moarte”.

În continuare, astronomii trebuie să înțeleagă mai bine mecanismul care produce această strangulare. Una dintre ipoteze susține că galaxiile din vecinătate pot absorbi gazul ce formează maternitățile stelare ale unei galaxii în curs de strangulare.

CITEŞTE ŞI: Mai multe galaxii pitice, descoperite în apropierea Căii Lactee